Inundaţiile – o lecţie…politică
...de Magda Comişel
Spre marea nemulţumire a celor care tocmai îl “tocau” mediatic pentru vina de a nu se fi dus din primul moment în zonele afectate de inundaţii, preşedintele Traian Băsescu – care a dat întâietate Guvernului, cel îndrituit de altfel să se ocupe direct de problemele sinistraţilor- a făcut în ultima perioadă un tur de forţă al deplasărilor în Molova lovită de furia apelor, alegând premeditat alte destinaţii decât cele ale membrilor Cabinetului Boc. Şi chiar dacă a fost însoţit de câteva ori de 1-2 miniştri, şeful statului nu a apărut în nicio ocazie alături de premier, lucru îndelung comentat şi speculat.
* Băsescu cere localnicilor să se implice
Preşedintele a mers repetat în comuna băcăuană Săuceşti, dând curs solicitărilor locuitorilor dezamăgiţi de autorităţile locale. El i-a îndemnat pe cetăţeni să nu se mai ia după televiziuni, fiindcă “nu mint doar miniştrii, secretarii de stat, ci mint şi oamenii obişnuiţi. Am verificat şi pot să spun cu certitudine că la Săuceşti, până în prezent, nu a fost alocat niciun ban pentru dig. Au fost daţi nişte bani comunei Prăjeşti, însă pentru a se face un canal colector care să preia apa Siretului", a afirmat Băsescu, respingând astfel informaţiile vehiculate în presă şi adăugând că acel canal nu s-a făcut pentru că oamenii nu au vrut să-şi cedeze terenurile. El a afirmat că, în locul canalului, se va ridica un dig pe o lungime de 18 km.”Vă promit că se face digul. O să vin des după ce încep lucrările", a repetat Băsescu, arătând că se vor aloca, în total, şase milioane de euro pentru realizarea digului pentru comunele Săuceşti şi Prăjeşti, (n.r. - aceasta din urmă situată în aval de Săuceşti, pe malul Siretului).”Banii nu vor veni direct la Primării, ci vor veni prin Ministerul Mediului", a spus Băsescu, precizând că premierul, care anunţa în localitatea Zamostea alocarea a 1,8 milioane de euro pentru dig, s-a referit strict la protejarea satului Săuceşti. Întrebat dacă vor fi găsiţi banii necesari, şeful statului a spus că va trebui să se ia de la alte domenii -"de la Sănătate puţin, de la Învăţământ, de la Armată, pentru că este o urgenţă". Preşedintele a mai spus că este nevoie ca localnicii să fie solidari, anunţând că statul îi va ajuta cu materiale de construcţii, însă casele trebuie să şi le refacă singuri, în comunitate. El a avertizat că de anul viitor statul nu va mai da materiale de construcţii pentru refacerea caselor afectate de inundaţii, iar oamenii trebuie să îşi asigure locuinţele. Băsescu a mai spus că a cerut ca avizele necesare pentru noile case să fie date repede, astfel încât constructorul să poată începe imediat lucrările.
* Guvernul nu mai susţine reconstrucţia în zonele inundabile
Şi premierul Emil Boc a mers în zonele afectate de inundaţii, a pus mâna pe lopată şi a cărat un sac cu nisip pentru digul de la Galaţi. Înjurat, huiduit, lovit cu ouă, Boc a vorbit totuşi cu localnicii şi i-a anunţat că Guvernul nu va finanţa reconstrucţia caselor aflate în zonele inundabile,“adică în albia râurilor şi în alte zone stabilite de către cei abilitaţi. Acolo, noi nu ne vom mai implica. Dacă vreţi să o faceţi sau dacă oamenii vor să o facă, să o facă pe cont propriu. Să nu mai spere vreodată la vreun sprijin din partea statului”, a avertizat premierul. Şi el a negat categoric la Şendreni informaţia potrivit căreia, după inundaţiile din 2008, ar fi fost daţi bani pentru construirea unor săli de sport, în detrimentul realizării unor diguri, spunând că este "o tâmpenie". Boc a subliniat că inundaţiile şi situaţia din ultima perioadă sunt fără precedent în ultimii 20 de ani şi că Guvernul va evalua pagubele produse şi va înainta documentaţia pentru accesarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene până cel târziu la 15 iulie. Suma maximă pe care o poate primi România de la acest fond este de 75 milioane euro. În plus, mai multe ţări europene – Austria, Belgia, Franţa, dar şi Bulgaria, Polonia şi Ungaria- ne-au pus la dispoziţie ajutoare.
* Blaga, contrat de şeful statului
Boc a precizat că situaţia din Galaţi reprezintă în prezent preocuparea majoră a autorităţilor, sperând ca digul de 4,5 kilometri ridicat acolo să reziste forţei Dunării. Ministrul Blaga a spus că pentru realizarea digului de la Galaţi a fost luat în considerare un debit pe Siret, înainte de localitatea Şendreni, spre 2.500 de mc/s, dar preşedintele Traian Băsescu a comentat că, din calculele sale de om cu pregătire tehnică, nu rezultă inundaţie:"Adun debitul Prutului cu debitul Dunării şi cu debitul actual al Siretului şi nu îmi iese inundaţie", a spus şeful statului. Dunărea a depăşit marţi cotele istorice din 2006, la Brăila, Galaţi şi Feteşti, iar nivelul maxim era prognozat pentru vineri la Galaţi, cu 687 de centimetri, o situaţie dificilă fiind înregistrată şi pe Prut, pe sectorul Ungheni-Prisăcani, unde presiunea apei asupra digurilor se va menţine mult timp. Blaga a declarat că o echipă de genişti e pregătită să detoneze digul de la Cotu Pisicii şi să protejeze astfel oraşul Galaţi de inundaţii în cazul în care debitul viiturii va fi mai mare decât cel aşteptat, fiind contrat din nou de preşedintele Băsescu:”Doamne fereşte să se ajungă la asta!" Digul de protecţie, lung de 4,5 kilometri şi înalt de 1,5 metri, este format din saci umpluţi cu nisip, aşezaţi deasupra digului de beton existent. În prelungire, există hidrobaraje care au la bază peste 250.000 de saci cu nisip. Conform autorităţilor locale, dacă digul de la Galaţi va ceda, va fi înregistrat cel mai mare dezastru urban de după cel de-al doilea război mondial. Ministrul Videanu a anunţat că autorităţile au decis să deverseze o parte din apa Dunării în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în zona centralei nucleare de la Cernavodă, pentru a evita inundarea unor suprafeţe suplimentare de teren.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează