Perelman, matematicianul care a refuzat un milion de dolari
...de Lucia Ivănescu
Rusul Grigori Perelman, desemnat în această primăvară laureat al premiului decernat de Clay Mathematics Institute din SUA, a informat acest institut, după mai multe săptămâni de reflecţie, că nu acceptă distincţia şi nici suma de un milion de dolari, acordată odată cu acel premiu. "Doctorul Perelman ne-a informat că a decis să nu accepte milionul de dolari. Aşa că în octombrie 2010, institutul va anunţa cum va folosi această recompensă în beneficiul altor matematicieni", a anunţat pe site-ul său CMI.
La începutul lunii iunie, Grigori Perelman a absentat de la o ceremonie specială organizată la Paris în onoarea sa, ca o omagiere a talentului său de matematician care l-a ajutat să rezolve o celebră problemă de matematică, demult cunoscută sub denumirea de "Conjectura lui Poincaré". Pentru această performanţă, i s-a oferit în 2006 medalia Fields, considerată "Nobelul în matematică", dar a refuzat-o şi pe aceasta. Decanul Clay Mathematics Institute consideră că Perelman a realizat "o descoperire imensă în matematică". Institutul, care se ocupă cu promovarea ştiinţelor matematice, a stabilit în anul 2000 o listă cu "cele şapte probleme ale mileniului", promiţând o recompensă de un milion de dolari pentru rezolvarea fiecăreia dintre ele.
Spre surpriza generală, trei ani mai târziu, rusul Grigori Perelman a anunţat că a descoperit soluţia pentru o problemă de topologie, formulată în 1904 de matematicianul francez Henri Poincaré. Matematicianul rus a mărturisea în 2003, că a lucrat la ea, în secret, timp de şapte ani. Ignorând complet canoanele, Grigori a ales să - şi publice demonstraţia pe internet, ceea ce a însemnat că soluţia sa a fost apoi îndelung verificată de către alţi matematicieni."Conjectura lui Poincaré" este un test care le permite oamenilor de ştiinţă să afle dacă o formă oarecare este o sferă în trei dimensiuni. Suprafaţa Terrei şi coaja unei portocale sunt sfere în două dimensiuni, situate într-un spaţiu cu trei dimensiuni, spun savanţii din domeniu. |
Grigori Perelman, 43 de ani, cel care a câştigat un milion de dolari, ca recompensă că a rezolvat o enigmă matematică veche de un secol, locuieşte la Sankt Petersburg. La aflarea veştii că a devenit milionar în dolari, impasibil a răspuns celor care au sunat la uşa sa :“Nu am nevoie de nimic! Am tot ce-mi trebuie!”. De altfel, el a ales să trăiască în continuare izolat, în apartamentul său din St. Petersburg.
Perelman a absolvit “cum laudae“ Facultatea de Matematică de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, specializându-se ulterior în geometrie riemanniană şi topologie geometrică. Lucrările sale în domeniul topologiei i-au adus nominalizarea la medalia Fields în 2006, şi premiul Millenium în 2010.
Ce îl face pe Grigori Perelman să fie atât de special faţă de confraţii săi? Mai întâi numele lui este strâns legat de demonstrarea “conjecturii geometrice Thurston“, care intervine, la rândul ei, în rezolvarea celebrei “conjecturi Poincaré“, formulată de omul de ştiinţă francez în 1904, şi care a fost considerată drept una dintre cele mai dificile probleme din matematică, rămasă nerezolvată până acum.
Biografia acestui mare matematician, Perelman, încă necunoscut publicului larg, ne-ar putea ajuta să înţelegem motivaţia atitudinii sale în faţa succesului. Grigori s-a născut în ziua de 13 iunie 1966, în oraşul rus Leningrad, astăzi Sankt Petersburg. Mama sa a renunţat la studiile sale în matematică pentru a se ocupa de creşterea copilului, care se pare că i-a moştenit pasiunea pentru această ştiinţă. Înclinaţia copilului pentru matematici a devenit evidentă la vârsta de zece ani, când mama sa l-a înscris într-un program de studiu matematic intensiv. Educaţia lui Grigori a continuat la gimnaziu, într-o clasă cu profil avansat de matematică şi fizică. În 1982, a făcut parte din echipa olimpică a Uniunii Sovietice, şi a câştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, obţinând punctajul maxim.
Spre sfârşitul anilor 80, Perelman şi-a luat doctoratul în ştiinţe la Facultatea de Matematică a Universităţii din Sankt Petersburg, iar la începutul anilor 90, a fost invitat de catedre ale universităţilor din Statele Unite, dar a refuzat toate aceste oferte. De-a lungul anilor, activitatea sa a devenit tot mai cunoscută în lume şi mai profund ancorată în soluţionarea aspectelor dificile ale topologiei geometrice. Prietenii matematicianului sunt însă cuceriţi de talentul său de muzician, căci Grigori a studiat vioara, şi cântă ca un virtuos. Este, de asemenea, un redutabil jucător de tenis de masă.
Până în toamna anului 2002, Perelman era cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale legate de teoremele de “comparaţie din geometria riemanniană“, dar celebritatea avea să-i fie conferită de soluţionarea “conjecturii Poincaré“. Acest faimos matematician francez a enunţat în anul 1904 o problemă, rămasă deschisă până astăzi: orice buclă creată pe suprafaţa unei sfere tridimensionale poate fi contractată până la un punct; conjectura postulează că orice varietate tridimensională închisă în care o buclă poate fi redusă la un punct reprezintă, de fapt, o sferă tridimensională. Rezultatul analog a putut fi demonstrat în dimensiuni superioare spaţiului tridimensional, însă până la Perelman, nimeni nu a reuşit să-i demonstreze validitatea în „lumea 3D”. Aici există pur şi simplu prea puţine dimensiuni pentru a gestiona „zonele delicate”, fără a interfera cu alte caracteristici ale varietăţilor topologice! 95 de ani mai târziu, Institutul de Matematică Clay a anunţat disponibilitatea de a acorda un premiu de 1 milion de dolari pentru demonstrarea numitor conjecturi, inclusiv cea a lui Poincaré. Era evident pentru orice specialist că formularea unei atare demonstraţii ar fi însemnat un succes răsunător în lumea matematicii, căci aceasta poate ajuta la determinarea formei universului.
Şi surpriza reuşitei a venit din Rusia, fiindcă demonstraţia îi aparţine lui Grigori Perelman! În mai 2006, un comitet format din 9 matematicieni de calibru a votat entuziast pentru acordarea medaliei Fields lui Perelman, pentru lucrările sale în domeniul ”conjecturii Poincaré”. Aceasta reprezintă, cum aminteam, cea mai înaltă distincţie în matematică, la nivel mondial. Preşedintele Uniunii Internaţionale a Matematicienilor, sir John Ball, l-a întâlnit pe Perelman la Sankt Petersburg, în iunie 2006, cu intenţia de a-l convinge să accepte aceast prestigios premiu. După două zile de discuţii teribil de interesante, a devenit evident că matematicianul rus nu-şi dorea această recunoaştere internaţională! Perelman şi-a explicat refuzul astfel: „ distincţia este total irelevantă pentru mine. Simplul fapt că demonstraţia este recunoscută ca fiind corectă constituie o recompensă suficientă.” Apoi a adăugat: „Nu mă interesează banii sau celebritatea. Nu sunt un erou al matematicii. Nici măcar nu cred că sunt un om de succes. De aceea nu vreau ca atenţia tuturor să se fixeze asupra mea, ca şi cum ar fi o ţintă!”.
Şi totuşi, în ziua de 22 august 2006, în cadrul Congresului Internaţional de matematică de la Madrid, medalia sus-numită i-a fost decernată în mod public matematicianului rus Perelman. El nu a fost prezent la ceremonie, anunţând anticipat că nu va accepta distincţia, devenind astfel prima persoană din lume care a refuzat acest onorant premiu.
Patru ani mai târziu, pe 18 martie 2010, lui Grigori Perelman i s-a decernat şi premiul Millenium pentru rezolvarea conjecturii. Numai că, rămas credincios atitudinii sale precedente, matematicianul rus a refuzat şi acest premiu, însoţit şi de o sumă frumuşică, sumă care l-ar fi transformat în milionar în dolari. Numai că savantul trăieşte singuratic, în vechea sa locuinţă din Sankt Petersburg. Atitudinea sa a uimit şi uimeşte în continuare atât comunitatea ştiinţifică, dar şi publicul larg. Fireşte au apărut şi ipoteze şocante şi speculaţii bizare. Unii au pus sub semnul întrebării integritatea ....mentală a matematicianului. De exemplu, Masha Gessen, aşa-zisul biograf al savantului rus, a sugerat că Perelman ar putea fi nebun !? De altfel, mulţi vor să faca din Gregori Perelman un antisocial, un om incapabil să respecte reguli elementare. Ni se spune că nu îşi taie unghiile, că îşi poartă părul crescut sălbatic. Ciudat s-ar fi comportat şi atunci când Universitatea Stanford i s-a cerut un CV a replicat : ”Dacă ei îmi cunosc munca nu au nevoie de CV-ul meu. Dacă au nevoie de CV-ul meu, înseamnă că nu îmi cunosc lucrările, şi atunci mă întreb la ce bun să trimit un CV ?”
Ar trebui să reamintim - poate ca un argument contra defăimărilor care i se aduc matematicianului din Sankt Petersburg - că acesta nu este singurul caz din istoria umanităţii care consideră că valoarea sa nu se află în contul din bancă, şi că avantajele materiale şi faima efemeră de pe pământ nu-l interesează. ”Da, Perelman este un idealist”, scrie El Pais. Un alt matematician rus, Mihail Gromov, stabilit în Statele Unite, spunea într-un interviu din New Yorker: „Pentru a face lucruri mari ai nevoie de o minte pură. Omul de ştiinţă ideal se preocupă de ştiinţă şi de nimic altceva. El încearcă să traiască, să trăiască un ideal. Nu ştiu dacă Perelman trăieşte cu adevărat în acest plan ideal, dar încearcă să o facă”.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează