“Dacã Patriciu ar fii destept ar plãti creanţele catre statul român!”
...de Radu Moraru, emisiunea Naşul
Radu Moraru: Oricum, statul român a fost “salon”! N-a băgat penalizări, aşa cum plătesc toate firmele din România. Cum ai întârziat o zi - penalizare, dobânzi!
Ioan Talpeş: Poate că…de la început au fost stabilite aceste condiţii; atunci când i s-a făcut pachetul până în anul 2010. Aici este marea problemă!
Radu Moraru: Cum a putut să vândă Dinu Patriciu către KazMunaiGaz, în ce măsură tranzacţia este legală din moment ce...
Ioant Talpeş: Este un secret public! Ştiţi de ce? Pe vremea aceea, senator fiind, l-am întrebat pe domnul premier Tăriceanu. Ştiţi ce mi-a răspuns! Cu o nonşalanţă demna de un motociclist, a zis că el – prim-ministru în funcţie – n-a ştiut că s-a vândut!
Radu Moraru: Adică n-a ştiut de cea mai mai tranzacţie făcută după Banca Comercială...
Ioan Talpeş: Exact! Acea tranzacţie care a fost făcută, zic eu, pe lângă alte ţepe, cât de cât la nivelul pieţei. Or, aici...Vă daţi seama câte nefericiri a avut acest om de împlinit! A luat o firmă cu trei milioane – într-o combinaţie – , a primit imobiliar aparţinător, plus vreo 80 de milioane, plus altele, şmecherii din acestea care trec fără să se vadă, cu bani aceştia a cumpărat tot de la stat Petromidia, şi apoi a dus-o – printr-un management extraordinar, genial- şi a ieşit cu un miliard şase sute de milioane dolari, evaluat la 75%. Eu nu am de unde să ştiu, dar aşa s-a anunţat.
Radu Moraru: Pe 75% din Petromidia...
Ioan Talpeş: Da, asta ţinând cont că a vrut să-şi respecte, pe deplin, îndatoririle de cetăţean român.
Radu Moraru: Deci, Dinu Patriciu, ca exemplu de management - şi asta ar trebui predat la Harvard şi la Stanford- a dat 3 milioane de dolari, a cumpărat Rompetrol care are în puşculiţă 80 de milioane USD, apoi s-a dus şi a cumpărat Petromidia în care a băgat 51 de milioane dolari, plus investiţii de 25 de milioane...
Ioan Talpeş: Veţi vedea că din toată desfăşurarea - eu sunt în măsură să spun asta pentru că ştiu - investiţiile nu s-au făcut decât din preluare de capital de la Petromidia şi din beneficii...
Radu Moraru: Domnule Talpeş, eu zic să nu fim cârcotaşi... s-au făcut, omul a fost econom! I-au mai rămas bani şi pentru cazino – trebuie să joci la ruletă -, iaht, plus avion, vacanţă în insulele Maldive...Bun, după ce ai făcut afacerea asta, atenţie asta se întâmpla în anul 2000...
Ioan Talpeş: Sfârşitul lui 2000, între cele două guverne.
Radu Moraru: Totuşi, eu ţin minte că Akmaya a intrat în acţiune în 1997...
Ioan Talpeş: Nu, în 1997 a fost problema cu Rompetrol.
Radu Moraru: Deci, uite cum băiatul nostru de pe Dâmboviţa- Bill Gates ar trebui să se lase de meserie- din 3 milioane de dolari a făcut – între 2000-2008 - 1,6 miliarde de dolari... pentru cei 75%! Toate astea în perioada dictatorului Băsescu!
Ioan Talpeş: În ultima perioadă a mai vândut şi cei 25%...
Radu Moraru: Dar... nu ştim pentru cât. Blândul Ben Tăriceanu şi dictatorul Băsescu: în acest regim s-a petrecut această tranzacţie. Deci, Dinu Patriciu nu poate, niciodată, să se plângă de rele tratamente în afaceri.
Ioan Talpeş: Domnule Moraru, astăzi situaţia este exact invers. Adică…să-i acuze pe ceilalţi că, deşi au ştiut că el încalcă legea, l-au lăsat să încalce legea.
Radu Moraru: Totuşi, “săracul” Tăriceanu a recunoscut în faţa dumneavoastră că n-a ştiut că s-a vândut…Domnule, n-a ştiut ce face conu` Costache, vinde , cumpără!…
Ioan Talpeş: În actul de vânzare- cumpărarea se şi spune cine este din partea statului în conducerea chestiei respective. Trebuia să numescă pe cineva…care n-a mai fost numit. Atunci, domnul Patriciu a răspuns cu nonşalanţă, precum domnul Tăriceanu: Dacă statul nu şi-a pus reprezentantul, trebuie să-l pun eu !?!
Radu Moraru: Statul fiind premierul Tăriceanu.
Ioan Talpeş: Da, guvernul.
Radu Moraru: A, am înţeles! De-aia e puţin supărat domnul Tăriceanu pe domnul Patriciu!
Ioan Talpeş: Credeţi e doar din acest motiv?
Radu Moraru: E supărat, totuşi. Patriciu spune acum că nu era treaba lui, statul, cine era acolo... primul ministru, ministrul finanţelor! Domnule Vosganian, lăsaţi PR-ul, uitaţi ce aţi ratat aici! Puneaţi un membru în consiliul de administraţie, ştiam şi noi o chestie! Revenim la KazMunaiGaz. Cei de acolo nu sunt, cred, nişte îngeraşi picaţi pe planeta asta.
Ioan Talpeş: Nu. Şi la ei s-au făcut nişte cercetări.
Radu Moraru: Adică, ei nu ştiau ce cumpără? Atenţie, ei au o datorie către bugetul Românie de 600 de milioane dolari. Ei nu ştiau că au cumpărat o firmă, o firmă care trebuie să dea banii înapoi, repectiv în 2010?
Ioan Talpeş: Acum ei sunt o companie de stat. Eu spun că sunt destul de serioşi, au şi un preşedinte foarte serios.
Radu Moraru: Nursultan Nazarbaev...
Ioan Talpeş: Vizita preşedintelui Traian Băsescu – cred eu - va aduce la vedere toate aceste aranjamente. Eu nu am nimic că Rompetrol a fost vândută Kazahstanului; dar, băgaţi de seamă acest aspect: atunci când Akmaya a fost scoasă de pe rol, toate ziarele patrupede – mie aşa îmi place să le spun - scriau cu litere de-o schioapă că turcii au reuşit să pună mâna pe secretele industriei româneşti.
Radu Moraru: Asta a fost popularizată şi de cei care l-au reţinut pe acel individ,pe aeroport. Erau băieţi din nişte servicii...
Ioan Talpeş: Exact, aşa este!
Radu Moraru: Nu ştiu care servicii, SRI sau SIE? Cine s-a ocupat de reţinerea lui?
Ioan Talpeş: Ei! Cine?!...
Radu Moraru: La SIE era Cătălin Harnagea care, ulterior, devine angajatul fidel al lui Dinu Patriciu...
Ioan Talpeş: Acest aspect iar nu se vede de ziarele patrupede...
Radu Moraru: Şi, mai era la SRI...
Ioan Talpeş: Domnul Costin Georgescu şi Dorin Marian. Eu nu cred că şeful SRI Costin Georgescu, probabil a fost informat, nu ştiu dacă a fost implicat. Dar că Dorin Marian şi domnul Harnagea erau...
Radu Moraru: Dorin Marian a ajuns foarte apropiat de zona liberală. A ajuns şeful de cancelarie al premierului Tăriceanu.
Ioan Talpeş: Nu numai asta. A fost, la un moment dat, şi acel scandal de la şefia de cancelarie; când a plecat spre Patriciu. Şi, tot atunci s-a pus probleama şefului de campanie electorală …tot Dorin Marian şi domnul Harnagea ne pot spune ceva.
Radu Moraru: Întâmplător, ei au reuşit, prin serviciile lor aduse patriei, prinzându-l pe acel turc care vroia să fure secretele industriei româneşti, repet, au adus- întâmplător- un serviciu mare lui Dinu Patriciu.
Ioan Talpeş: Vedeţi, noi ne aflam mereu într-o acţiune pro NATO, atunci a fost invocat şi aşa ceva. Totuşi, s-a uitat că Turcia era menbru NATO. Iar, acum când s-a vândut, nu s-a mai ţinut cont: Kazahtanul … nu mai era membru NATO.
Radu Moraru: Credeţi că preşedintele României, astăzi este în Kazahtan, băniesc că discută despre acest subiect. Scrie România Liberă că datoria Rompetrol de 570 milioane de euro, după alţii 600 milioane de dolari.
Ioan Talpeş: Cam 650 milioane de dolari…
Radu Moraru: Această datorie este urmărită de FMI, evident că e trecută în bugetul pe 2010.
Ioan Talpeş: Acum, Kazahstanul nu are nicio obligaţie faţă de FMI.
Radu Moraru: Nu, dar faţă de România… credeţi că ar avea vreo obligaţie?
Ioan Talpeş: Există doar nişte declaraţii. Nu există în contract aşa ceva; nimeni n-a produs un contract din care să rezulte că, KazMunaiGaz îşi ia obligaţia să plătească această chestiune la termenul respectiv.
Radu Moraru: Dar, cum poţi să vinzi… Dau un exemplu pentru ca să înţeleagă toată lumea: Cineva are un apartament cu o datorie mare la întreţinere, vrea să vândă apartamentul pentru că nu mai poate face faţă cheltuielilor. Cumpărătorul vede că i se cere 20.000 de …firfirei, dar … ai încă 5000 de firfirei la întreţinerea! Cum facem? Îţi scad din preţul de vânzare- cumpărare 5000 şi îţi plătesc eu datoriile… sau plăteşti tu datoriile şi la final eu îţi dau 20.000. Per final rămân curaţi – 15.000, că restul s-au plătit la întreţinere! În cazul nostru, când a vândut Patriciu…
Ioan Talpeş: Vă repet, astea sunt discuţii, asta facem noi. Dumneavostră le faceţi cu bună intenţie şi pe percepere naturală. Dar, în cazul unor afaceri lucrurile sunt clare. Pe sistemul : M-ai avertizat? Eu puteam să cred că astea sunt nişte discuţii…
Radu Moraru: Dinu Patriciu ştie că are o datorie, o creanţă faţă de statul român.
Ioan Talpeş: A dat şi-o declaraţie şi a argumentat-o. Mai mult, a asigurat pe toată lumea că ştie despre ce e vorba în problema KazMunaiGaz, a asigurat că se va returna întreaga sumă.
Radu Moraru: Cine a dat asigurări, Dinu Patriciu? Păi este posibil. A luat un 1,6 miliarde, vreo 600 milioane îi dă la buget şi rămâne cu un miliard de dolari!
Ioan Talpeş: Dacă ar fi băiat deştept cred că ar face aşa.
Radu Moraru: Păi, aveţi îndoieli că nu ar face aşa?
Ioan Talpeş: Nu ştiu. Comportamentul de până acum arată că e mult mai „deştept”.
Radu Moraru: Totuşi, dacă România nu are aceşti bani, anul acesta…
Ioan Talpeş- Credeţi că va conta?
Radu Moraru: Da!
Ioan Talpeş: Atunci va spun eu. Cum de s-a ajuns ca un cetăţean român, prin nişte manevre, chiar şi geniale, să scoată dintr-o intreprindere, o firmă românească get-beget, un miliard şase sute de milioane dolari pentru buzunarul propriu, utilitate proprie şi program propriu … în timp ce 22 de milioane de români cam trăgeau targa pe uscat! Deşi, aveau dreptul la cei 280 de milioane dolari accize pentru şoselele care nu funcţionau şi pentru întreţinerea unor bătrâni, a unor copii…
Radu Moraru: Banii ăia li s-au cam luat acestor oameni, Patriciu … să zicem Rompetrol a colectat banii. În loc să-i verse la buget…Domnule premier Năstate, a zis el, lăsaţi să-i strâng eu, să se facă 280 de milioane şi…în loc să-i dau la dumneavoastră, la buget, facem o hârtiuţă de mână! Au făcut-o şi au băgat-o în datorie. Bună mişcare! Ce trebuie să facem, să aşteptăm, nu? Credeţi că vine preşedinte cu o informaţie trăznet din Kazahstan?
Ioan Talpeş: Eu cred că da. Cunoscând cu cine discută …la ăia nu merge, nu mergea aşa ca la noi! Nu merge ca primul ministru să spună că el n-a ştiut! Iar, aceea este o intreprindere de stat, ei merg mai departe, pe ei nu-i interesează regulile capitalismului bazat pe jaf public.
Radu Moraru: Bun, întrebare: Astăzi s-a întâlnit preşedintele Traian Băsescu cu preşedintele Nazarbaev. Discută, întreabă Traian Băsescu, repet dacă statul nostru nu este informat, nu există un contract la stat pentru a se vedea tranzacţia.
Ioan Talpeş: Aceşti oameni sunt nişte călăreţi de stepă fabuloşi, iar familia Nazarbaev are acestă moştenire…
Radu Moraru: Nici al nostru nu s-a dus nepregătit acolo…Domnule Nazarbaev cum v-aţi înţeles cu Patriciu? Că … nouă Patriciu nu ne-a zis cine plăteşte consumaţia, a ţinut-o pentru el. De, fapt, 600 sau 800 de milioane de dolari...înseamnă o consumaţie!
Ioan Talpeş: Acum vreau să vă spun - mi-aş dori din tot sufletul să fi fost eu o gură păcătoasă şi să-mi cer scuze – dar, până acum, nu am de ce să-mi cer scuze. Totul, aşa cum s-a făcut, a avut ca scop: s-a tranferat în mâinile unui personaj ceva care se ştia de către toată lumea că va creşte în valori şi în evaluări.
Radu Moraru: Domnule, am reuşit să-l îmbogăţim pe Dinu Patriciu până acum! Trebuie să fim mândri pentru asta? Am renunţat fiecare dintre noi la 280 milioane de dolari, fiecare din centrimetul lui de asfalt…
Ioan Talpeş: La acea dată, cu aceşti bani, se putea face autostrada până la Constanţa…
Radu Moraru: Repet, trebuie să fim mândri că am făcut şi noi un miliardar, trebuie Dinu Patriciu să ne mulţumească, să ne aprindă lumânări pentru asta!?!
Ioan Talpeş: Noi trebuie să-i mulţumim că există!
Radu Moraru: Mare geniu, mare caracter. Totuşi, sunt mai mulţi la fel ca el şi care îl înconjoară. Nu a făcut totul de capul său...probabil că acel milard s-a împărţit la mai mulţi. Au rămas bani să se dea şi la bugetul României. Dar, vă mai spun ceva – sunt acum mama Omida –dacă aceşti bani nu îi ia guvernul atunci când trebuie şi aşa cum scrie acolo... e posibil să cadă acest guvern! Aceşti bani – 600 sau 800 de milioane- reprezintă bugetul lunar pentru pensii. Va fi un meci interesant, să vedem cine câştigă acest meci.
Ioan Talpeş: Eu îmi imaginez că ei au fost destul de atenţi să nu amalgameze zonele de unde au fost obţinuţi banii. Pentru că, 280 de milioane trebuie să se ducă şi astăzi la drumuri şi infrastructură. Sunt, până la urmă, contribuţiile noastre! Nu s-a obţinut profit de pe urma firmei care a funcţionat, de pe petrolul şi benzina vândute...
Radu Moraru: Totuşi, când a semnat... atunci Adrian Năstase i-a semnat decizie! cum a putut Patriciu să spună că el este colector de taxe. Cine mai strânge taxe în România? Benzinăriile, nu? Spre exemplu, se duce benzinarul privat la premierul Emil Boc şi îi spune că a strâns 50 milioane de dolari…
Ioan Talpeş: Nu, doar 10.000 de euro…
Radu Moraru: Îmi daţi voie să îi ţin eu, facem o hârtie semnată, oricum am datorie la dumneavoastră, la buget! E foarte grav, eu cred că şi fostul premier Năstase a fost obligat să facă acest lucru!
Ioan Talpeş: Nu, chiar a fost avertizat să nu facă! Revin la ceea ce vă spuneam la începutul intervenţiei noastre. Acel studiu a fost înaintat de mine domnului preşedinte Iliescu, domnia sa l-a citit şi a delegat patru nume de miniştri, cu patru funcţii: procurorul general, ministrul finanţelor, ministrul de justiţie şi cel al industriilor. Să cereceteze şi să se pronunţe. În 30 de zile trebuia să fie prezentat acest raport. Doar ministrul justiţiei a răspuns şi a trimis dosarul la procuratură. Ceilalţi nu au răspuns. Ştiţi ce înseamnă asta? Potrivit legii, ei erau pasibili de condamnare, de a intra în penal.
Radu Moraru: Nu s-a întâmplat acest lucru, probabil că nici nu se va întâmpla!
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează