“Decizia CCR ne-a făcut să reluăm dosarele de la zero!”
...de Ionuţ Crivăţ
În haine aproape noi, legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate a trecut de Parlament şi a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a spus că prin aceasta România a făcut un pas important în direcţia asigurării existenţei unei agenţii care să verifice averile demnitarilor. “Acest factor crucial în lupta împotriva corupţiei corespunde obligaţiilor României în calitate de membru al UE şi asigură transparenţa necesară, aşteptată de către companiile americane şi străine prezente în România, precum şi de către cetăţenii români”, a susţinut ambasadorul SUA. Cât s-a păstrat din vechea lege, dar şi care sunt noutăţile aflaţi mai jos, într-un interviu acordat săptămânalului “Independent” de către Secretarul General al ANI, Horia Georgescu.
- Domnule Secretar General, cum apreciaţi faptul că Parlamentul României a aprobat noua Lege a Agenţiei Naţionale de Integritate în forma agreată şi de Comisia Europeană?
Legea adoptată de Parlamentul Românei în cele două foruri ale sale, respectiv în Camera Deputaţilor şi în Senat, reprezintă o evoluţie pozitivă a legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, după ce a fost declarată neconstituţională. După cum ştiţi, în vechea formă, anterioară cererii de reexaminare a preşedintelui României, legea a fost aspru criticată atât de Comisia Europeană cât şi Agenţia Naţională de Integritate pentru faptul că nu mai reprezenta un instrument eficient de control al averilor, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.
-Aprecierile de care activitatea ANI se bucura la nivelul Comisiei Europene au fost reflectate în trei Rapoarte pe Justiţie…
Da, referitor la activitatea Agenţei aceasta a fost apreciată în trei rapoarte succesive ale Comisiei Europene. De asemenea, nu sunt de neglijat nici rapoartele de audit extern care au fost formulate şi întocmite în anul 2008 şi 2009 de către o renumită companie internaţională, rapoarte care nu indică niciun fel de deficienţe, dimpotrivă, metodologia şi procedurile ANI sunt auditate la standarde internaţionale. Din păcate, retorica politică şi atacurile lansate la adresa ANI nu ţin cont de aceste documente oficiale şi nu ţin cont nici de rapoartele care sunt publicate periodic pe site-ul agenţiei. Este o simplă retorică politică a unor oameni care, probabil, au ceva de ascuns şi care nu vor ca Agenţia Naţională de Integritate să fie un instrument eficient de luptă împotriva corupţiei aşa cum a fost statuat şi în ultimul raport al CE.
-Care sunt noutăţile esenţiale în legea nouă şi cum vor sprijini ele activitatea Agenţiei?
- Noutăţile esenţiale aş putea să le caracterizez drept vechi, prevederi legale din Legea 144, dar cel mai important este faptul că declaraţiile de avere şi de interese rămân în continuare publice cu anonimizarea unor date cu carecter personal, respective, dar strict referitor la acest lucru: adresa, semnătura şi CNP-ul persoanei, aspecte care sunt prevăzute în legea protecţiei datelor cu carecter personal. CCR ne-a spus că publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese afectează viaţa privată, dar nu a explicat cum şi în ce fel. Atâta timp cât o persoană accede într-o funcţie publică nu mai putem discuta de un anumit plan al vieţii private. E un lucru care trebuie asumat din start. Un element de noutate foarte important şi care va aduce un plus de transparenţă, tot ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu, este, în premieră, declararea contractelor finanţate din bani publici – fie ele din fonduri interne sau externe- ale persoanelor care au obligaţia să-şi depună declaraţile de avere şi de interese, precum şi reintroducerea obligativităţii şefilor de sindicat să-şi declare averile şi interesele.
- Până la ce nivel de funcţii publice vor fi cercetate declaraţiile de avere?
În ceea ce priveşte statutul persoanelor din funcţiile publice care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese acesta a rămăs neschimbat potrivit Legii 144: toţi funcţionarii publici, demnitarii, candidaţi pentru funcţii locale, candidaţi pentru Parlament şi ale categorii de personal au obligaţia declarării averilor şi intereselor. Repet, ca noutate, această obligaţie o au şi persoanele din conducerea sindicatelor precum şi membri consiliului economic şi social, care după cum ştim exercită o influenţă consistentă în decizia politică şi publică.
-Odată cu promulgarea legii în noua formă, ce se întâmplă cu dosarele aflate pe rol la ANI?
În privinţa dosarelor aflate în lucru, decizia Curţii Constituţionale a afectat acest process şi este evident că trebuie să reluăm lucrul de zero, ceea ce va reprezenta un aspect negative. Cât despre dosarele aflate pe rolul instanţelor, încă nu suntem în măsură să evaluăm care sunt consecinţele; probabil unele instanţe vor aprecia şi vor lua în considerare probele administrate de ANI, altele vor accepta excepţiile ridicate prin decizia dată de Curtea Constituţională. Nu avem o evaluare clară asupra acestor aspecte, în curând vom putea oferi o statistică, dar este evident faptul că decizia CCR a afectat evoluţia pozitivă a ANI, aşa cum a fost remarcată şi de rapoartele Comisiei Europene. Practic doi ani de muncă s-au irosit, iar totul trebuie reluat de la început.
-Pe cine supără ANI?
Agenţia Naţională de Integritate nu supără pe nimeni, nu prioritizează şi nu face parte din niciun joc politic, drept dovadă stau comunicatele de presă de pe site-ul Agenţie care arată faptul că demnitarii, membri ai Parlamentului au fost trimişi în faţa instituţiilor competente, fie că sunt instanţe de judecată, parchet sau comisii de disciplină, din tot spectrul politic. Acest lucru arată că ANI şi-a făcut treaba în mod imparţial şi conform legii. Restul consideraţiilor – cum am mai spus- sunt o simplă retorică politică; arată faptul că anumite persoane au ceva de ascuns. Este regretabil acest lucru; pentru că, dacă dezbaterile s-ar desfăşura în interesul cetăţenilor nu am ajunge în situaţia în care să fim criticaţi în rapoartele pe justiţie. Cred că ar trebuie o mai multă responsabilitate, chiar am văzut la o anumită parte a clasei politice o astfel de responsabilitate şi determinare. La ultimele dezbateri din camera Deputaţilor şi Senat prezenţa premierului Emil Boc a contat mult pentru susţinerea proiectului de lege. De asemenea, a fost decisiv rolul preşedintelui Traian Băsescu care a utilizat de toate instrumentele posibile pentru ca legea- aşa cum a fost adoptată de Senat, în primă fază- să nu producă consecinţe juridice şi mai negative care ar fi adus un plus de probleme României pe plan extern. Iată că, o anumită parte a clasei politice a dorit o lege puternică, o lege serioasă, eficientă, dar au apărut şi elemente care, uneori, s-au dovedit a fi majoritare, care au încercat să stopeze acest lucru. Agenţia Naţională de Integritate este un pilon de luptă împotriva corupţiei foarte important, recunoscut în toate planurile instituţionale, precum şi de Comisia Europeană.
-Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, felicită autorităţile române pentru adoptatea Legii ANI, a unor măsuri care "vor îmbunătăţi corectitudinea şi eficienţa sistemului juridic". Tot excelenţa sa, pe drept cuvânt, critica, după ciumpăvirea acestui proiect, clasa politică pentru diluarea Legii ANI. Mulţi au sărit ca arşi: averile la secret, în ce ţară o ANI te obligă să-ţi declari averea?!
Nu există instituţii similare!? Din nou apare această retorică politică, ca şi mesaj. Există un studiu comparativ, noi avem protocoale semnate cu instituţii similare din alte state. În SUA există Agenţia Americană de Etică care gestionează toate aceste competenţe pe care le are şi ANI. Singura diferenţă dintre ANI şi alte instituţii similare din alte ţări este că grupează, într-un singur organism, controlul averilor, incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese. În celelalte state există instituţii clasice, precum Parchetul sau Fiscul, care controlează aceste lucruri eficient. Dar, în cazul nostru, din 1996 şi până la momentul apariţiei ANI nicio avere nu a fost confiscată, nu au fost sancţiuni pentru conflicte de interese sau incompatibilităţi. Această afirmaţie că n-ar exista instituţii în Europa care au competenţe asemeni ANI este eronotă, nu are susţinere în realitate, este folosită doar ca atac politic; pentru a discredita şi decredibiliza o instituţie. Un astfel tip de mesaj este folosit şi în cazul Direcţie Naţionale Anticorupţie, o altă instituţie care este lăudată în rapoartele Comisiei Europene.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează