NAVIGARE
CURS VALUTAR
dsl
Eveniment

"Pamanturile sunt cumparate pentru specula"

...de Cafeneaua politică - OTV

"Pamanturile sunt cumparate pentru specula"
« Imaginea 1 din 1 »

Ioan Talpeş: Aici e vorba de politica bunului simţ al fiecăruia...La celelalte partide, cei care urmează să fie candidaţi la europene sunt instruiţi, sunt trimişi deja în pregătiri preliminare; este adevărat că noi aici am avut un gol de relaţie. Ei sunt deja parlamentari, se pregătesc acolo, ştiu despre ce este vorba, apoi vin candidaţii din ţară pe care îi ştiu, cunosc partidul. Or, noi a trebuit să inventem nişte fiinţe care, dacă ar fi fost măcar cunoscătoare de domenii, cele 18 domenii foarte clare ale Uniunii Europene, componente de abordare, dacă am fi ales măcar nişte oameni pentru fiecare componentă...aceştia ar fi putut exprima şi promova şansele României...
Horia Alexandrescu: Aşa este. Eu cred că la următorul vot europarlamentarii trebuie desemnaţi şi votaţi uninominal pe specialităţi, pe felii, experienţe...
Ioan Talpeş: Dacă partidele nu propun oameni care să răspundă acestor provocări...degeaba! Apoi ajung la televiziuni şi spun...
Horia Alexandrescu: Păi... n-au propus domnule Talpeş, cu mici excepţii. Ei au trimis acolo pe cinci ani, 10.000 de euro pe lună, plus acareturi, nu te doare capul, nu te întreabă nimeni dacă ai avut vreo iniţiativă...
Valeriu Steriu: dincolo de acest aspect, după ratificarea tratatul de la Nisa, rolul parlamentului european este egal cu cel al Comisiei Europene. Dacă..comisarul hotărăşte într-un fel, dacă parlamentul nu spune da, decizia rămâne blocată, nu se adoptă. În momentul în care amândoi au acelaşi obiectiv realizat se emite actul normativ.
Ioan Talpeş: Mai există încă ceva. Oamenii aceştia trebuie să facă realaţionări cu partidele similare, cu familiile politice respective. În cadrul acestor politici se produc nişte relaţionări subtile. Ăla ţine cu tine, te susţine când e vorba de ceva sau...
Horia Alexandrescu: Cu asta ne întoarcem, acum, de unde am pornit. PC, care este acum aliatul anormal al PSD, face parte din ALDE. În mod normal, el trebuia să fie împreună cu PNL. Acum, aud că vor candida separat. Am mai auzit chestia asta de foarte multe ori!
Valeriu Steriu: Până la alegeri...în momentele electorale..
Ioan Talpeş: Vă garantez eu că obişnuiţii parlamentului european ştiu că aşazişi parlamentari de la PC sunt reprezentanţii Antena 1, 2, 3..4! Deci...nu se pune problema!
Horia Alexandrescu: Vă mai întreb ceva domnule Talpeş, pentru că ştiţi bine lucrurile astea, în UDMR, spre exemplu, sunt social democtraţi lui Verestoy, sunt liberali lui Frunda, democraţii lui Marko Bela...ei toţi sun PPE...
Ioan Talpeş: Eu cred că a fost o politică acceptabilă pe un anumit fond, determinată de faptul că perceperea europeană era că minoritate amaghiară este oprimată. Atunci s-a spus că trebuie să-i ajutăm, că altfel ei n-ar mai fi reprezentaţi, etc... Este o situaţie de încălcare a principiilor de funcţionare, care, în practica europeană, operează pe un anumit timp. Din anul 2014 sau 2015 chestia asta nu va mai funcţiona.
Horia Alexandrescu: Teoria mea este că că şi România merge spre bipolaritate, nu ştiu când se va ajunge la ea, dar ştiu că se va ajunge, e şi în funcţie de cum va fi legea electorală; Pentru că, dacă se votează în două tururi ca la primari, e loc şi de alte partide, dar dacă se votează într-un singur tur...la revedere şi cu PNL! Lucrurile sunt destul de complicate, eu aştept să văd că se schimbă legea. Ce şanse daţi unuia dintre cei trei de la PSD – Geoană, Diaconescu şi Mitrea - ca să trecem, apoi, şi la PNL, şi la PDL ?
Ioan Talpeş: Dacă domnul Diaconescu reuşeşte un tandem cu domnul Mitrea sau invers...
Horia Alexandrescu: Câştigă categoric!
Ioan Talpeş: În situaţia în care ei se vor prezenta separat, iar domnul Geoană va contiuna – pentru că el îşi prezintă candidatura în mod normal - eu cred că cei doi vor pierde...
Horia Alexandrescu: Interesant!
Valeriu Steriu: Eu aş vrea ca, indiferent cine va câştiga, fie că vorbim de domnul Geoană, fie că vorbim de Cristi Diaconescu, în echipa de lângă...să existe mai mulţi tineri. Un alt câştig mare al PSD, în momentul de faţă, ar fi o mai multă transparenţă vizavi de decizii. Practic, în acel birou permanent se întâmplă toate acţiunile; dinspre el, în afară, foarte puţin transpiră! Sunt peste o sută de deputaţi şi aproximativ 40 de senatori care nu participă la decizia partitului.
Horia alexandrescu: Asta este o nenorocire...
Valeriu Steriu: Ei aduc voturile, mai ales când vorbim de votul uninominal.
Horia Alexandrescu: Cum vedeţi lucrurile la PNL? Şi aici, eu n-am mai auzit până acum, PNL face două congrese…Unul, repedeîn martie, chipurile, pentru statut şi altul în septembrie pentru alegeri. Este clar un joc al lui Crin Antonescu…
Ioan Talpeş: Atunci când vrei să treci rapid peste nişte situaţii, le opreşti din dezbatere. Faci ceva, cam invers decât s-a petrecut cu dosarele domnului Patriciu. Acolo s-au axat toate pe o problematică şi este imposibil să te legi de ea pentru că trebuie tot timpul să completezi cu celelalte. Abia acum s-a ajuns să se disjungă cele două problematici şi să se intre, cât de cât, în abordarea chestiunii respective. Ei au învăţat din această logică a jocului şi, cred că acolo sunt şi mulţi oameni cu o intelingenţă subtilă a loviturilor date pe sub masă.
Horia Alexandrescu: Nu numai asta, s-au ras reciproc! Când a venit Crin Antonescu i-a curăţat pe toţi foştii conducători.
Ioan Talpeş: Crin Antonescu are destule argumente ca să-şi continue politica, care, categoric, nu-l va duce unde speră el. Dacă va fi aceasta…
Horia Alexandrescu: De regulă daţi pronosticuri exacte.
Valeriu Steriu: Şi la liberali se întâmplă, cu un declaj mult mai mare de timp, ceea ce se întâmplă şi la PSD. Au nevoie de o reaşezare şi ideologică şi a reţetei de funcţionare a partidului.
Horia Alexandrescu: În cazul PDL aţi văzut că au apărut aceste semnale, Cristian Preda, Monica Macovei, Sever Voinescu care a venit cu propunerea interesantă, atât legat de siglă cât şi de denumirea partidului. Eşti în PPE, zici popular şi gata…
Ioan Talpeş: Aici chestiunea e mai profundă decât lasă se vadă. PDL trebuie neapărat să ajungă să-şi asume o doctrină creştin-democrată, populară, activă. Or, pentru asta trebuie să iasă şi cu nişte documente pe piaţă care trebuie să se regăgăsească pe frontispiciul programării sale. Într-o anumită chestiune, chiar subtil dacă ne uităm, măsurile care au fost promovate de guvernul Boc, sunt măsuri de mână forte, măsuri de dreapta. Este evident că numai au nimic de a face cu politica liberală sau social democrată. Ei au înţeles că, şi la noi, trebuie să se creeze o componentă politică care să-şi asume marile responsabilităţi. Asta însemnă să tai şi să repui pe sistemul de funcţionare o ţară întreagă …cealaltă vine după aceea să împartă.
Horia Alexandrescu: De acord! Mai este acolo un semnal pe care eu îl aşteptam să-l aud dinspre social democtraţi. Spunea Sever Voinescu – măi ăştia care conduceţi…jos din 4X4! Eu cred că mai mulţi de 4X4 sunt la PSD decât la PDL…
Valeriu Steriu: Şi PDL se întâmplă o reaşezare. Dacă ne uită piţin în istoria recentă vedem un partid care, iniţial era plasat în zona de stânga, chiar membru al internaţionalei socialiste, ulterior, o schimbare aproape peste noapte a eşicherului din dreapta; S-au alăturat liberalii domnului Stolojan care au completat rândurile cu o platformă mai de dreapta. Lucrurile trebuie reaşezate, nivelate, este, eveident, şi o etapă de schimb de generaţii. Pentru că, avem şi în PDL politicieni care sunt de 10-15 ani în prima linie, dar şi pe cei care au enunţat ultimle doctrine cum ar fi Sever Voinescu…
Horia Alexandrescu: Domnilor, ar mai fi ceva. Asta e o temă pe care eu o discut demult, dumneavoastră domnule Steriu aţi fost secretar de stat la ministerul Agriculturii, domnul Talpeş a fost viceprim- ministru…Se tot discută, cei care sunt la guvernare, ăia conduc şi guvernul şi partidul, parlamentul nu există. Nu ar trebui să ne lămurim, să ne împărţim! Nu pot să mă ocup, în acelaşi timp şi de coordonarea unui ditamai partid, poate că a venit momentul să se împartă treaba asta…
Ioan Talpeş: Eu unul nu susţin aşa ceva.
Horia Alexandrescu: Adică să conducă unii şi guvernul şi partidul…
Ioan Talpeş: Chiar dacă nu există situaţii şi poziţii, cazuistici care să ne facă să fim adversativi, noi tot le găsim. La orgoliile noastre, vă spun eu, ar fi toată ziua o confruntare; între preşedintele partidului, şeful guvernului, şeful grupului parlamentar…
Horia Alexandrescu: Cum e în Germania doamnei Merkel.
Ioan Talpeş: În Germania … doamnei Merkel …?
Horia Alexandrescu: Vorbim de locotenenţii domniei sale...
Ioan Talpeş: Sunt şi miniştri, sunt şi în guvern... E adevărat că, în niciun caz, secretarul general nu este nici în parlament, nici în guvern. El este organizatorul, este numărul 2 în partid, asta nu înseamnă că este deasupra unor personalităţi majore care au influenţă în partid, în ţară, peste tot...
Horia Alexandrescu: Ce cuvânt au parlamentarii din Bundestag în faţa guvernului format din proprii lor membri?
Ioan Talpeş: Nu se pune această problemă. Pentru că, există o relaţionare întodeauna directă...
Horia Alexandrescu: La noi nu contează. Spuneţi-mi şi mie un guvern care venea şi se sfătuia cu parlamentarii lui!
Valeriu Steriu: Este şi problema actelor normative pe care guvernul le poate iniţia - ordonanţa de urgenţă este moartea parlamentului! Atâta vreme cât ea este adoptată şi îşi face efectul, lucrurile vor merge aşa mult timp. Şi Uniunea Europenană şi alte instituţii financiare, în trecut, atrăgeau atenţia cu privire la numărul mare de ordonanţe de urgenţă. Ele ar trebui să fie 2, 3, maximum 5 într-un an!
Ioan Talpeş: Sunt de acord cu ceea ce spune domnul Steriu. Pe de altă parte, eu trăiesc în lumea aceasta, cu binele şi cu răul ei; cei care ne spun că sunt maximum 5-6 ordonanţe la alţii, uită că sunt o consecinţă a unor zeci şi zeci de ani, când ei şi-au rezolvat marile probleme, inclusiv de justiţie, de economie, administrare. Or, noi suntem încă într-o cursă de racordare a sistemului românesc la cel european.
Valeriu Steriu: Mai este un aspect pe care îl recunosc. Parlamentul încă este greoi în România. Un act normativ are nevoie de foarte mul timp...
Horia Alexandrescu: A fost refendumul... nu ştiu dacă se va ajunge la unicameral dar, în orice caz, reducerea, probabil cu atribuţii diferite, cele două camere dacă rămân ...se calcă pe picioare!
Valeriu Steriu: Avem nevoie de o reformă. Sunt acte normative care stau şi peste un an pentru a fi validate şi care arată necesitatea unei ordonanţe de urgenţă.
Ioan Talpeş: Nimeni nu înţelege şi nici nu se explică faptul că, este dreptul parlamentarului sau a unui patid din opoziţie, să încerce întârzierea unui act normativ. Astfel, el ajunge să se constitue într-un factor de presiune care poate să-şi negocieze nişte formule sau viziuni ale sale într-un alt domeniu.
Horia Alexandrescu: O întrebare grea şi delicată şi pentru dumneavoastră şi pentru domnul Steriu, pentru domnia sa este momentul cald. Cât timp o să mai mergem pe migraţia parlamentară? Domnul Steriu a făcut un lucru foarte elegant, s-a dus şi a vorbit cu oamenii din colegiu. Domnule, nu pot să plec dintr-un partid în altul fără să cer asentimentul celor care m-au trimis acolo în numele acelei doctrine, a acelei politici. Vedeţi în ţările consacrate, că tot tindem să ajungem acolo... Dacă nu mai îmi convine, plec cu totul!
Valeriu Steriu: Da, e un element de comentat. Eu, personal am făcut un pas în afara grupului parlamentar, nu m-a pronunţat spre o direcţie. Revenind la ceea ce m-a propulsat în parlament- partidul sau votul uninominal, sunt foarte multe elemenete de luat în calcul. Un brand bun îţi dă un start, chiar dacă eşti un anonim în localitatea în localiatea în care te duci să ceri voturile.
Horia Alexandrescu: În cazul dumneavoastră m-a şi surprins şi eu zic că bine aţi făcut; şi în cazul domnului Talpeş, la fel, a fost logic.
Valeriu Steriu: Pe de altă parte, ai nişte angajamente pe care ţi le-ai asumat faţă de nişte comunităţi, eşti pe undeva perceput ca un primar şef al zonei respective, ai nişte proiecte peste care după patru ani tragi linie...
Ioan Talpeş: Acum vă mărturisec, după aproape cinci ani, gestul meu din aprilie 2005 a fost un gest de protest. Eu am vrut să transfer într-o dezbatere publică o situaţie care, la data aceea, era de neacceptat dacă era să priveşti real condiţiile în care s-au desfăşurat lucrările Congresului PSD. Şi fiecare să se subordoneze unei idei care era proclamată şi susţinută de toţi. Noi vrem o reformă! Păi, cum începem o reformă în PSD încălcând statulul şi regulamentul şi făcând tot ce s-a făcut acolo?
Horia Alexandrescu: Am promis că vorbim de agricultură. Dumneavoastră aţi lansat o temă senzaţională cu care am avut ecouri mari, iar domnul Steriu este din lumea aceea de specialitate. Cum vindem pământ, cine ne cumpără pământurile domnule Talpeş şi în baza cărei legi?
Ioan Talpeş: Puneţi o întrebare al cărei răspuns este pe buzele tuturor. În special, pământurile sunt cumpărate de persoane care sunt angajate într-un sistem de joc economico-financiar, speculatorii care introduc această investiţie în pământ, pentru o perioadă care este deja calculabilă la ora actuală, când şi pământurile din România vor intra într-o formulă apropiată, ca valoare, ca a celor din UE. Şi pământuri arabile şi alte categorii... Trebuie să înţelegem că noi ne îndreptăm, în următorii zece ani, pe unul dintre cele mai mari acte ecologice ale umanităţii care va apropia popoarele şi care vor face să acţioneze sub acelaşi stindard în această formulă de globalizare.
Horia Alexandrescu: Pământul poate să fie al tuturor...
Ioan Talpeş: Poate să fie şi aşa sau poate să fie altceva. Pentru că, principiul proprietăţii, mai ales în lumea care domină acum toate schimbările care se petrec, este fundamental. Or, în conformitate cu acest lucru, cei care sunt şi vor fi proprietari, posesori, vor avea nişte avantaje care vor fi negociate.
Horia Alexandrescu: Există un termen 2013- 2014 când se va termina, se va pune punct acestei posibilităţi de a...
Ioan Talpeş: Abia atunci vor începe actele de vânzare şi de cumpărare...
Valeriu Steriu: În momentul aderării din 2007 România a pus timp de şapte ani o restricţie cetăţenilor vest europeni de a cumpăra teren ca persoană fizică. Practic, asta n-a împiedicat ca orice spaniol, francez, englez care venea în România să-şi înregistreze o societate comercială, deci o formă juridică, să cumpere teren cât dorea. Acesta a fost un prim pas pe care l-au făcut italienii prin anii 90 cumpărând chiar în Banat pământ sub această formulă. Aspectul moral faţă de ceea ce trebuie să facă un pământ, mai ales cel agricol, este foarte mult de comentat. Dacă îl cumperi pentru 10 ani şi pentru a produce un capital bazat pe speculă, îl cuperi cu un euro pe ha şi îl vinzi 300, fără să-l foloseşti, este o problemă prin care ţara pierde. Dar, dacă ai şi făcut acolo agricultură, memţinându-l în parametri pentru care pământul este selecţionat, lucrându-l, lucrurile pot merge în altă direcţie. Din păcate, tot ceea ce s-a cumparat a fost pentru fapte de speculă.
Horia Alexandrescu: Statul poate să intervină în vreun fel?
Valeriu Steriu: Statul poate introduce taxe foarte mari pentru terenul nelucrat, dar ele nu pot fi doar pentru cetăţenii străinii Ele se aplică din păcate şi românilor care, de multe ori, nu au cu ce să lucreze aceste terenuri. Restricţia aceasta a fost necesară şi pentru că, la nivelul anului 2007 pământul în România era incredibil de ieftin şi foarte accesibil pentru străini. România a avut al doilea termen din acesta de tranziţie, de şapte ani, după Polonia care a reuşit în 12 ani să impună această restricţie, dar modificările de legi care urmează pot să mai întârzie un pic acest moment...până când şi veniturile din România sunt apropiate de cele vestice.
Ioan Talpeş: Cum au făcut vecinii noştri maghiari care au cerut prelungirea cu încă trei ani...
Horia Alexandrescu: dar există tertipuri, există mecanisme prin care să ne păcălească în continuare, în ciuda legii sau a restricţiei să poată să cumpere printr-un intermediar. Altceva vrea să mai întreb; Cât din suprafaţa agricolă este necultivată?
Valeriu Steriu: Aproape în fiecare an, din cele 9 mil de teren arabil, 2,5 milioane rămân nelucrate.
Ioan Talpeş: Există deja negocieri care s-au făcut pe fondul producţie statelor din Uniunea Europeană în domeniul agricol, astfel încât dacă demonstrezi că ai o proprietate de 1000 de ha, spre exemplu în România, pe care n-o cultivi, ai dreptul să produci pe 1000 de ha – în Spania, spre exemplu-, care, în raport cu cotitatea care era acordată Spaniei, erau scoase din producţie.
Horia Alexandrescu: Şi bani ăştia îi dă Uniunea Europeană?
Ioan Talpeş: Noi n-am ajuns încă să negociem nici această chestiune de compensaţie! Nu am o problemă că se schimbă atât de des proprietarul, cât faptul că noi suntem prinşi într-un hăţiş în care nu ştim să ne negociem propriile noastre interese şi în care nu privim această problemă a agriculturii. Eu vă garantez că peste 30 de ani agricultura va fi determinantă pentru întreaga lume.

Articole din aceeaşi categorie:

Articole de acelaşi autor:

Inregistrare domenii