NAVIGARE
CURS VALUTAR
dsl
Eveniment

"Tot ce am făcut noi după ‘90 a fost să transformăm România într-o piață de absorbție!"

...de Cafeneaua politică - OTV

"Tot ce am făcut noi după ‘90 a fost să transformăm România într-o piață de absorbție!"
« Imaginea 1 din 1 »

Horia Alexandrescu: Bună ziua stimați telespectatori! Domnul general Ioan Talpeș este invitatul meu de astăzi; prin telefon este și domnul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale. Pentru că, astăzi vă propun o dezbatere despre... bani! Ce se întâmplă cu banii, unde sunt banii? După cum constatați populația n-are bani, firmele se vaită că n-au bani, guvernul spune la fel…să vedem ce se întâmplă cu băncile. Domnule Vasilescu, cursul de astăzi este de 4, 11 lei - anunțat de BNR- la un euro și 2, 98 lei la un dolar; ce se întâmplă domnule Vasilescu pentru că, vedem că s-a tot apreciat leul? E legat de raportul euro- dolar?
Adrian Vasilescu: Practic, leul se apreciază de mult, cam de la 4 ianuarie, prima zi bancară din acest an. Această apreciere are câteva cauze: sunt deja discuții în piața financiară, unii analiști îmi spun că acestă apreciere nu este firească pentru că ea nu are în spate fundamente economice. Aici este de discutat... atunci când vorbim de fundamente economice foarte mulți tind să se uite la statistici.Or, statistica arată ce s-a întâmplat, de obicei îți arătă ce s-a întâmplat cu ceva timp în urmă. Iată că anul 2009 este încheiat de o lună și ceva; noi încă nu știm de la statistică...cum l-am încheiat, ce PIB a realizat România în 2009...
Horia Alexandrescu: Știm că s-au mișcat exporturile în ultimele două luni...
Adrian Vasilescu: Știm că s-au mișcat dar, ne interesează sintezele. Iată că, abia prin martie putem să aflăm de la statistică cum s-a încheiat anul 2009. Speranța este că s-a încheiat mai bine... sau mai puțin rău decât se prevedea. Pentru că, dacă vă amintiți, se vorbea despre o contracție economică de 8-9% și sperăm s-o aducem la valoarea de numai 7%. Dar, fiind că este o incertitudine trebuie să ne uităm la altceva...adică la tentințe. Iar, tendințele sunt mai bune decât ceea ce ne-ar putea aduce statistica. S-o luăm pe rând: foarte multe voci autorizate de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, institute de analiză din afară și cele din țară încep să vorbească despre ieșirea din recesiune în 2009 și despre posibilitatea ca, la sfârșitul acestui an, să înregistrăm un PIB cu plus în jur de 1,5 sau 2,5. Sunt mai multe opinii care susțin această fază.
Horia Alexandrescu: A apărut chiar o estimare de 31%, chiar de la un consilier al Uniunii Europene...
Adrian Vasilescu: Sunt cam multe estimări de felul acesta! Este bine însă că ele privesc în sus și aici este o tendință bună. În al doilea rând, este adevărat că șomajul a ajuns la 8,1 și, foarte multe voci spun că va merge mai încolo dar, toate crizele ne-au arătat că după ieșirea din recesiune... șomajul-care primise un elan negativ- a continuat să crească. Așa se va întâmpla și la noi; acesta nu este un lucru care să ne sperie, ne așteptăm la așa ceva. Pe de altă parte, exporturile s-ar putea să aibă un trend pozitiv în acest an. Iată că și fundamentele economice sunt bune. Dar, pun punct aici în legătură cu raportul curs -fundamente economice și vreau să refer la câteva situații conjuncturale. Pentru că, ele sunt mai exacte și mai aproape de adevăr. În anul 2009, de-a lungul întregului an, au fost foarte multe voci care au speriat și populația și investitori...i-au indus în eroare pe investitorii străini. Cu toate acestea, ei bine, investitorii străini s-au plictisit, pun acest cuvânt în ghilimele, să tot creadă în asemenea zvonuri și în rapoarte care se făceau...din țară, prin care ei erau asigurați că ...cursul va merge acolo unde se spunea că merge. S-au plictisit și au sfârșit prin a se alia cu „leul”! Acum fac o politică a leului care se întărește.
Horia Alexandrescu: Așa este! Toată lumea a recunoscut. De asemenea, nu pot să omit recenta decorare a domnului guvernator Mugur Isărescu cu cea mai înaltă distincție din România, Ordinul Național “Steaua României” în grad de Colan, distincție binemeritată. Felul în care a jucat Banca Națională în acestă periodă grea a fost salvator în raport cu economia, cu tot ceea ce s-a întâmplat. Chiar și cu investițiile care scăzuseră…
Săptămâna trecută ați organizat ceva extrem de interesant, eu cred că este o premieră… Domnul guvernator a fost la Pitești. Acolo s-a întâlnit cu oameni de afaceri, cu bancheri, cu mediile de afaceri locale. Am înțeles că se va permanentiza acestă inițiativă binevenită. Cu acest prilej, dincolo de faptul că Mugur Isărescu a recunoscut intervențiile BNR pentru apărarea monedei naționale, a accentuat că devalorizarea față de euro cu 10% este suficientă și pe viitor se estimează că va rămâne acolo. În ce privește durata crizei, domnul Isărescu a apreciat că este pe final. Dacă pentru România va urma o perioadă de recuperare din criză, pe la finele anului putem să vorbim despre o creștere economică solidă. Mai spune domnia sa că, în această perioadă, orice majorare de impozit este neavenită și că staul trebuie să-și gestioneze mai bine resursele. Pe de altă parte, a dat un semnal băncilor în raport cu clienți. Dacă le întorc spatele devin, nu ucigașe... ci sinucigașe. Domnule Vasilescu, citeam zile trecute că există un prea plin de bani în bănci, asta legat de întrebarea noastră…unde sunt banii! Este un exces de lichiditate…
Adrian Vasilescu: Eu am văzut acel titlu: “Unde sunt banii românilor?!”…Titlul este incitant dar…sunt multe de discutat în legătură cu această întrebare. De regulă, în orice economie bani sunt acolo unde se creează valoare. Iată că noi aici mai avem probleme. Nu numai din cauza crizei, nu numai din cauza recesiunii și pentru că, în general în ultimii 20 de ani, ca să nu mă refer la ultimii 80 de ani, noi am avut foarte multe probleme cu raportul bani – performanțe. Nu poți să ai bani într-o țară dacă nu ai performanțe care să nu fie recunoscute de țările din jur și de cele de departe, dacă nu exporți avantajos, dacă nu imporți avantajos, dacă nu ai o monedă puternică și dacă nu reprezinți ceva în economia unei lumii… În privința asta noi avem încă multe de făcut.
Horia Alexandrescu: Acum, vă rog să intre în dezbare și domnul Talpeș. Băieții ăștia care au bani mulți,ce performanțe au făcut domnule general Ioan Talpeș? Și domnul Vasilescu semnalează acest lucru…
Ioan Talpeș: Descrierea făcută de domnul Vasilescu este cuprinzătoare; ne dă o imagine asupra a ceea ce ar putea să reprezinte componentele unui joc. Noi, începând cu 1990, - până în 1990- am forțat exportul pentru a ne plăti datoriile cu ceea ce obțineam în plus, vis –a –vis de import…prin lichidarea importurilor…și î totodată pentru a ne reface o rezervă, așa s-a dorit.Știți…cele două miliarde, etc… După 1990 s-a intrat în “dolce far niente”! Deci, noi am recurs la tot felul de libertăți în materie de import. Am mers pe această chestiune pornind de la o teorie care, într-un anumit fel, este absolut acceptabilă: aceea că, dacă vrei să relansezi o industrie…atunci trebuie să retehnologizezi, dacă vrei să relansezi o producție atunci trebuie să promovezi alte tehnologii care sunt în măsură să te scoată în piața internațională și în același timp să-ți asigure acel factor concurențial, avantajos, de care vorbea domnul Vasilescu. Tot ce am făcut noi după 90 și până astăzi a fost să transformăm, zi de zi, România într-o piață de absorție. Am ajuns până la nivelul unui comerț exterior care astăzi se situează – import și export- la peste 50 de miliarde de dolari! Vă dați seama! Noi nu aveam 10 miliarde de dolari în `90-`91 …cu totul! Acum avem peste 60 de miliare de euro; Ei, ce s-a sesizat în anul acesta? Reducerea importurilor! Este primul semnal!
Horia Alexandrescu: Nu cu mult dar…oricum.
Ioan Talpeș: Ba da! Chiar foarte mult. Gândiți-vă că noi am avut decalaje de 8-10 miliarde de euro! Or, la ora asta, în moment de criză s-a ajuns la un declaj de 4 miliarde și ceva! Ceea ce însemnă ceva! Mie mi se pare că politica guvernului și a băncii naționale s-a concretizat efectiv. A băncii naționale prin acest joc în materie de leu, de garanții euro și dolari ;a guvernului pentru că a căutat să controleze aceste zone de import și de export în măsura acceptată de lege.
Horia Alexandrescu: Aveți dreptate domnule Talpeș. Pentru că a venit vorba…și aici domnul Vasilescu poate să ne confirme, pe un an de criză – și asta e dovada cea mai bună, ce înseamnă performanță în an de criză – BNR în anul 2009 a avut un câștig brut de 4,6 miliarde lei, mai mare decât toate profiturile băncilor din România la un loc!
Ioan Talpeș: Aici BNR a și fost acuzat…
Horia Alexandrescu: .... că susține legea...
Ioan Talpeș: Așa este! Asta mi se pare că demonstează o politică fermă din partea BNR.
Horia Alexandrescu: Noi vorbeam de performanță, de felul cum a știut să gestioneze un an de criză, a susținut leul și a făcut și profit...
Ioan Talpeș: Da, categoric! BNR poate să facă profit...Repet, a dus o politică fermă și eu cred că fermitatea băncii naționale a transmis pieței de capital această concluzie: este timpul să mai lăsăm jocurile acelea periferice și pe sub masă, prin care încercam noi -niște jucători în materie bancară- să controlăm piața financiară a României și să creăm decalaje sau situații de criză pe care noi să le administrăm prin media și prin alte situații la care s-au pretat foarte mulți dintre aceștia. Mie mi se pare că ar trebui, odată, să se ajungă să ia și măsuri împotriva unora care joacă în sensul acesta...
Horia Alexandrescu: Care speculează...
Ioan Talpeș: ...Speculații există și la alții! Problema este dacă speculațiile respective sunt făcute în regula pieței financiare și a valorilor incluse...sau este vorba de altceva!
Horia Alexandrescu: Domnule Vasilescu, și la ora asta se vorbește despre atacuri speculative făcute pe moneda europeană...
Adrian Vasilescu: Vreau să fac câteva precizări în legătură cu profiturile băncii naționale. În primul rând, banca națională are două faze ale politicii monetare. O fază în care sunt bani pe piață, când piața este supraaglomerată de monedă; atunci BNR intră și face curățenie pe piață și asta se numește contribuția băncii naționale la războiul cu inflația. În acești ani acest război a fost finanțat cu banii BNR...iar finanțarea asta s-a tradus în pierderi.

(va urma)

Articole din aceeaşi categorie:

Articole de acelaşi autor:

Inregistrare domenii