NAVIGARE
CURS VALUTAR
dsl
Eveniment

"Unde s-au dus banii romanilor?!"

...de Cafeneaua politică - OTV

"Unde s-au dus banii romanilor?!"
« Imaginea 1 din 1 »

Adrian Vasilescu: După 2000, mai ales după anul 2004 când noi am intrat în NATO, asupra Românie s-au revărsat valuri de bani. Iar, după ce la 1 septembrie 2006 s-a trecut la convertibilitatea totală a leului, aceste valuri s-au înmulţit. Din păcate, când erau valuri de valută, dacă economia românească ar fi fost pregătită şi capabilă să atragă întreaga cantitate de valută care intra în ţară şi s-o transforme în tehnologii de vârf, ar fi fost un câştig imens pentru ţară. Dar, nefiind pregătită economia noastră să tragă toţi aceşti bani din bănci şi facă valoare adăugată, a fost nevoită banca naţională să intre cu forţele de absorţie şi să atragă acest surplus la ea. Eu am spus şi am să repet ca să înţeleagă foarte bine toată lumea; Banca naţională şi-a deschis o pensiune cu un pat cald şi cu trei mese bune pentru surplusul de lichiditate din bănci...pe cheltuiala băncii naţionale! Aşa a pierdut banca naţională; păstrând aici surplusul care, dacă ar fi fost lăsat pe piaţă producea o inflaţie galopantă dacă nu chiar hiperinflaţie! BNR a anunţat însă, că lucrurile treptat, treptat se schimbă şi că, de la poziţia nefirească de debitor net în raport cu băncile comerciale, în sensul că le lua bani şi le dădea pentru asta dobândă...suntem într-o economie de piaţă liberă; BNR nu putea să dea un dictat şi să le ceară băncilor să aducă tot surplusul de bani: aduceţi-l la noi, îl păstrăm noi. Aşa ceva nu există în economia liberă. BNR era nevoită să facă politici prin care să tragă acest surplus şi să le plătească băncilor pentru asta.... şi asta a produs pierderi. Acum se face un joc de tranziţie, suntem într-o perioadă de tranziţie în care poziţia de debitor – a băncii centrale în raport cu băncile comerciale – se conjugă cu o poziţie de creditor; în sensul că banca naţională intră pe piaţă şi pompează bani pentru bănci. În condiţiile acestea...băncile plătesc dobânzi băncii naţionale; iată de unde vine acest profit. În al doilea rând, vine din operaţiunile cu valută- pe care BNR le-a gestionat foarte bine, în aşa fel încât a câştigat foarte mult din aceste operaţiuni cu valută. S-a spus pe piaţă că ar fi câştigat din rezerva minimă obligatorie. Nu este adevărat, aici chiar a pierdut! Pentru că, păstrând la banca centrală rezerva minimă obligatorie, o parte din banii băncilor, a fost nevoită să le plătească bine..şi le-a plătit chiar bine. Aici a pierdut, nu a câştigat! Una peste alta în 2009 s-a înregistrat un profit la banca naţională din care a plătit – că aşa este legea – 80% impozit la ministerul Finanţelor.
Horia Alexandrescu: La buget, aşa este! Şi aţi mai rămas, am înţeles, cu vreo 300 de milioane, fără de ceea ce aţi dat la stat.
Adrian Vasilescu: Normal că banca naţională are dreptul la profit după ce îşi plăteşte impozitele.
Horia Alexandrescu: Domnule Vasilescu de ce nu se dă drumul la credite? Mă întorc şi vă spun: unde sunt banii românilor… dacă nu în bănci ? Pot fi la şmecheri, pot fi la bănci din afară, îl întreb şi pe domnul Talpeş şi vă întreb şi pe dumneavoastră…Ştiţi că este scandul fiscal Liechtenstein, nu ştiu câte ţări s-au dus şi au cerut să vadă ce bani sunt spălaţi pe acolo; numai România n-a făcut-o! A trecut un an şi jumătate, cine trebuie să ceară o astfel de investigaţie? BNR sau ...altcineva!
Adrian Vasilescu: Banca naţională nu are nicio legătură cu aceste chestiuni. Banca naţională a liberalizat total fondul de capital şi în aceste condiţii aşa cum banii intră liberi în ţară, aşa şi ies. Orice român care vrea să-şi ducă banii afară are o singură obligaţie pe care trebuie s-o respecte: la sume de peste 10.000 de euro trebuie să facă o declaraţie în care să arate că scoate banii aceştia din ţară.
Horia Alexandrescu: Eu nu am auzit de cineva că ar fi făcut o astfel de declaraţie...
Adrian Vasilescu: Aici ministerul de finanţe este responsabil cu gestionarea acestor chestiuni...
Horia Alexandrescu: Pe toate firmele acestea, off-shore-urile, paradisuri fiscale...cine le inventariază, cine trebuie să se ocupe de asta?
Adrian Vasilescu: Sunt ţări care prin ministerul lor de finanţe au intervenit în anumite cercuri financiare unde se fac concentrări de bani, au cerut depunerile...şi le-au impozitat. Chiar şi Franţa a făcut aşa ceva.
Horia Alexandrescu: Eu vă spun treaba asta pentru că şi în Grecia au fost chemaţi toţi cei din shipping, armatorii grei etc., şi li s-a spus că dacă nu vă plătiţi dările vă mărim impozitele. Şi atunci şi-au plătit dărările. Haideţi să-l întrebăm şi pe domnul Talpeş...
Ioan Talpeş: Domnul Vasilescu a deschis aici, foarte elegant, o abordare în ceea ce priveşte problematica acestor conturi şi a banilor. Dumneavoastră aţi întrebat direct: Unde sunt banii românilor?! Cât din valorile pe care le-au produs românii au generat finanţări din afară…pentru a exista aceşti bani! Din acest punct de vedere, vedeţi comerţul import – export n-a prea venit din afară! Noi ce am vândut până acum sau ce am scos – în afara unei contabilizări reale supuse unui control firesc într-un stat democrat – a fost doar transferurile imobiliare, investiţii şi vânzări imobiliare…şi, în mod special, vânzări de pământ în România! Tot ce am vândut în materie de imobiliar - pământ a fost ca să compensăm, pe undeva, diferenţele grave care s-au exprimat inclusiv în balanţă. Dar se pune problema: unde s-au dus aceşti bani? Aici este logica jocului şi tot aici este marea problemă. Atâta vreme cât noi nu abordăm direct şi nu vrem să ştim real despre ce este vorba...Atât timp cât - am mai discutat într-o emisiune de-a dumneavoastră- toată lumea se opreşte la cazul Liechtenstein, toţi au luat măsuri, Franţa, Statele Unite, Germania...cine-i lasă pe cei din România?
Horia Alexandrescu: Sunt băieţii care au băgat bănuţul acolo!
Ioan Talpeş: Am ajuns pâna la cel mai înalt nivel în stat cu abordarea aceasta. În acelaşi timp s-a spus că se ştie şi că se va reacţiona; nu s-a ajuns la nicio reacţie...
Horia Alexandrescu: Păi a trecut un an şi ceva, ţările care s-au grăbit, au primit...De la noi cine trebuie să ceară domnule Talpeş? Domnul Vasilescu spune că banca naţională, nu; Ministerul de finanţe...
Ioan Talpeş: Categortic ministerul de finanţe...Este singurul care urmăreşte această impozitate a câştigurilor. Dar...noi, în marea noastră dorinţă de deschidere am făcut, începând cu 1990 şi după aceea, tot felul de aranjamente şi înţelegeri internaţionale prin care am renunţat la câştigurile cetăţenilor. Dacă cineva ar face cu atenţie un control ar vedea că toate înţelegerile pe care le-am semnat cu alte state sunt defavorabile statului român. Impozitarea forţei de muncă se face în ţările respective, când câştigă la noi...impozitele tot la ţările respective se plătesc!
Horia Alexandrescu: Asta vă şi spun. Pot să vă dau imediat un exemplu cu tranzacţii făcute afară, totul jucat afară ...şi bani lăsaţi afară dar cu firme româneşti, cu proprietăţi foste de stat şi privatizate...
Ioan Talpeş: Un caz la care tot ne-am oprit este acesta cu Rompetrol, Petromidia; cum s-au transferat asemenea fonduri, asemenea valori fără ca cineva să dea seamă?
Horia Alexandrescu: Fără ca statul să intervină...
Ioan Talpeş: Da! Cum s-au vândut...pentru mine sunt nişte nebuloase care cred că, dacă nu sunt abordate real, niciodată noi nu vom ajunge să facem ordine în România şi vom rămâne tot într-o formă de captivitate a jocului pe sub masă; joc care va reprezenta, aşa după cum o indică calculele pentru România, cam 40% din jocul economico - financiar al ţării.
Horia Alexandrescu: Domnule Vasilescu... ar trebui o lege specială pentru a impozita sumele acstea, tranzacţiile făcute afară?
Adrian Vasilescu: Nu e vorba de tranzacţii. Acestea au un alt regim. Aici este vorba de depuneri; dacă banii din afară sunt depuşi aşa cum scrie la carte. Adică, până la 10.000 euro fără să declari, peste 10.000 euro trebuie să declari. Dacă s-a făcut respectând acest regim e foarte bine, dacă nu s-a făcut e foarte rău. Dar asta e o altă problemă care nu priveşte banca naţională.
Horia Alexandrescu: Dar vă cerem sfatul, e greu să le descoperi; Preşedintele Băsescu a cerut în noiembrie anul trecut, într-o emisiune televizată, listele de Liechtenstein şi a anunţat că stăm la rând. Ei, au mai trecut aproape 4 luni...
Ion Talpeş: Eu ştiu că fuseseră cerute încă din primăvară, din martie...
Adrian Vasilescu: Foarte multe ţări care au concentrări financiare, chiar Elveţia, se apără cât pot. Din informaţiile mele, ele dau selectiv astfel de liste şi le dau numai la presiuni mari.
Horia Alexandrescu: Bun, băncile dau drumul la credite? Politica BNR a tot slăbit dobânda ca să stimuleze băncile şi acum domnul Isărescu, la Piteşti, iar le-a dat un semnal; nu dau drumul la credite, au un exces de lichiditate, ce fac?
Adrian Vasilescu: Vreau să fac o precizare în legătură cu întâlnirea de la Piteşti. Banca naţională are o iniţiativă pentru 2010: să luăm pulsul ţării. Din acestă cauză guvernatorul, însoţit de o echipă, s-a deplasat la Piteşti, urmează Craiova, Târgu Jiu; vor fie astfel de deplasări în toate judeţele din ţară. Mai mult decât atât, banca naţională intenţionează să îşi dezvolte activitatea în sucursale. Vrem ca antenele noastre din ţară să fie cât mai cuprinzătoare. Este foarte important să avem o legătură cu economia iar, întâlnirea noastră de la Piteşti ne-a arătat acest lucru. I-am auzit pe oamenii care sunt în linia întâi a economiei vorbind despre problemele lor, inclusiv de necazurile privind băncile. Toţi aşteaptă credite, băncile au şi ele dreptatea lor – pe de o parte, dezbaterea publică la noi a fost atât de alarmantă încât până şi băncile au început să-şi pună întrebări. Ce se întâmplă în ţara asta? Dacă noi dăm credite şi vine şomajul!...Dacă se prăbuşesc intreprinderi...
Horia Alexandrescu: Aceasta este o temă ca va face obiectul unei dezbateri la mine în emisiune. Spunem mereu că e catastrofic tot ce întâmplă la noi şi asta facem: apologia dezastrelor!
Adrian Vasilescu: Într-o bancă este foarte important să aibă capital bănet, dar mai important decât capitalul bănet este capitalul de încredere.
Ioan Talpeş: Aici este o problemă a valorilor. Este cert că noi am intrat în această criză; în 2008 te duceai la bancă şi spuneai că ai 2000 de metri pătraţi în Băneasa şi că vrei să iei un înprumut; Şi asta însemna 2000 de metri cu 1000 de euro metrul înseamnă 2 milioane de euro. Îţi dădea un milion pentru că aveai garanţia respectivă. La ora actuală, garanţia respectivă a ajuns – probabil- la 800 de mii, nu mai ştiu exact şi nici nu sunt un jucător în imobiliare...Dacă te duci la bancă, cel de acolo se uită la tine şi se întreabă: hai să controlăm, care este piaţa acum? Ştiu că băncile au intervenit şi cer ca la toate împrumuturile pe care le-au făcut să facă o reevaluare a garanţiilor care s-au pus în raport de suma imprumutată. Vă daţi seama la ce s-a ajuns? Băncile trebuie să-şi facă un control asupra a ceea ce au dat şi a ceea ce au în garanţie, raportându-se la piaţa de valori românească. „Criză” vine din cuvântul „ces crisis” care înseamnă control. Noi suntem acum într-o situaţie – şi asta înseamnă până la urmă - de a recontrola această balanţă; de bani emişi, bani introduşi şi induşi şi valorile prin care au fost garantaţi aceşti bani sau cu care s-au făcut schimb între unii şi alţii. Aici intervin şi ceilalţi bani – aceia care au fost introduşi înainte de a fi plătiţi, e vorba de maşini, de case cu garanţii; aici trebuie să se echilibreze aceste garanţii pe termen îndepărtat cu valorile la care s-a ajuns la ora actuală şi care este perspectiva valorilor pe piaţa românească.

(va urma)

Articole din aceeaşi categorie:

Articole de acelaşi autor:

Inregistrare domenii