Salvarea ANI – în mâna preşedintelui Băsescu
...de -
Societatea civilă i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea ANI adoptată de Senat cu doar un vot împotrivă şi o abţinere. ONG-urile consideră că prin acest tex s-a anihilat orice efect al legii, iar controlul averilor demnitarilor devine imposibil. Şeful statului s-a angajat că nu va promulga o lege care diminuează puterile Agenţiei mai mult decât a cerut Curtea Constituţională.”Dacă s-au făcut excese în a se diminua capacitatea ANI de a răspunde motivului pentru care a fost creată, vă asigur că o voi întoarce", a spus preşedintele. În forma aprobată de Senat, este prevăzut că demnitarii nu sunt obligaţi să noteze în declaraţia de avere valoarea de dobândire a imobilelor, iar candidaţii pentru funcţiile publice nu vor mai trebui să depună declaraţii de avere şi interes înainte de a fi aleşi. Au fost totodată eliminate comisiile de cercetare constituite pe lângă Curţile de Apel, care să fie sesizate de Agenţie, în cazul în care există suspiciuni privind corectitudinea declaraţiilor de avere. De asemenea, la propunerea lui Gyorgy Frunda, formularele nu vor mai cuprinde bunurile sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţiile de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro. Acestea vor fi precizate doar în declaraţiile de avere confidenţiale. Noua lege mai prevede că preşedintele şi vicepreşedinţii ANI vor fi numiţi de Senat, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. S-a modificat şi durata mandatelor conducerii ANI, respectiv a membrilor CNI, egalizându-se la 4 ani, fără posibilitatea de reînnoire. Pe de altă parte, au fost scoşi din categoria persoanelor care vor fi controlate de ANI preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale. Nu în ultimul rând, nici declaraţiile false nu vor mai cădea sub incidenţa Codului Penal.
* Străinii ne bat obrazul
Amendamentele aduse legii ANI sunt "ucigaşe", consideră şeful instituţiei, Cătălin Macovei. "Aceste modificări amputează mai mult decât serios atribuţiile de verificare ale Agenţiei, pe partea de control al averilor. Practic, Agenţia nu mai are în acest moment instrument de sancţionare a averilor dobândite în mod nejustificat. Singurele atribuţii vor rămâne sesizarea Parchetului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală", spune el. Şeful ANI se arată surprins că modificările cele mai grave au venit chiar din partea coaliţiei de guvernământ, în primul rând UDMR, dar şi PDL, “ceea ce pentru mine a fost absolut surprinzător, ţinând seama că era vorba de o iniţiativă legislativă a Guvernului. Singura explicaţie pe care o am este că avem de-a face cu o legiferare în interes personal şi îmi asum această afirmaţie". Cătălin Macovei crede că după modificarea legii ANI, Agenţia Naţională de Integritate este "mult mai fragilă", iar viitorul raport pe justiţie al Comisiei Europene se anunţă "catastrofal". Şi ambasadorul Statelor Unite, Mark Gitenstein, a subliniat că noua lege e o "mare dezamăgire, care va slăbi ANI substanţial". România, una dintre ţările cu cele mai grave practici de corupţie din Uniunea Europeană a "diluat" puterile agenţiei sale de integritate, a scris şi agenţia de ştiri Reuters, în vreme ce ziarul german Süddeutsche Zeitung a titrat:„România blochează lupta anticorupţie". Cotidianul din München a mai notat că „politicienii şi funcţionarii publici corupţi se vor vedea mai bine apăraţi”.
* Monica Macovei face praf motivaţia “încălcării vieţii private”
„Foarte mulţi politicieni, majoritatea, au băut şampanie, au aplaudat, fiindcă au urât această instituţie, de la înfiinţarea ei”, a declarat europarlamentarul PDL Monica Macovei la Deutsche Welle, cu referire la emascularea legii ANI. Ea nu vede nimic neconstituţional în vechiul text, în ciuda părerii Curţii Constituţionale.”ANI făcea verificări – pe diferenţele nejustificate de avere - şi sesiza instanţa de judecată, care lua decizia de confiscare sau nu. Cât timp decizia era, oricum, la instanţa de judecată, nu e nimic neconstituţional”. În opinia europarlamentarului PDL, cea mai gravă modificare vizează însă publicitatea declaraţiilor de avere.”Aceste formulare pentru declaraţii de avere şi de interese sunt din februarie 2005. Le-am iniţiat, au trecut şi atunci greu de Guvern, îmi aduc aminte că UDMR, în frunte cu Marko Bela, s-au opus şi chiar au părăsit şedinţa de Guvern, de supărare. La fel şi Partidul Conservator. În fine, au trecut de Parlament. Le avem de cinci ani de zile în vigoare şi publice. Ele sunt un instrument prin care presa şi opinia publică exercită un control asupra demnitarilor, nu afectează viaţa privată. Există o singură propoziţie în decizia Curţii Constituţionale, care spune că publicitatea acestor declaraţii încalcă viaţa privată nejustificat. Dar nu explică care dintre elementele din declaraţiile de avere intră în sfera vieţii private şi de ce o încalcă. Şi un student la drept ar pica cu o asemenea decizie neargumentată!” Fostul ministru al Justiţiei critică, de asemenea, fapul că, din noile formulare publice de avere lipsesc detalile privind bunurile imobile.”Anul dobândirii unui imobil, unui teren sau unei clădiri nu are nici o legătură cu viaţa privată, ci numai cu banii câştigaţi în această funcţie publică. Şi evident că trebuie să vedem anul dobândirii, ca să ştim dacă e dobândită în timpul mandatului. Iarăşi: modul de dobândire – cumpărare sau donaţie. Nu are nici o legătură cu viaţa privată, ci cu felul în care eu, om care lucrez în serviciul public, am dobândit acest bun. Sau suprafaţa: una e să dobândesc sau să cumpăr un teren de cinci hectare şi alta e să cumpăr un teren de 100, 1000 sau 5000 de hectare. Toate trebuiau să fie în aceste declaraţii publice. Au scos adresa şi era suficient. Au zis că vin hoţii. Nu am auzit, în cinci ani, ca aceste persoane să fi fost ţinte ale furturilor. În al doilea rând, nu e greu deloc să afli unde locuieşte un demnitar sau un funcţionar public. Celelalte nu au nici o legătură cu viaţa privată, ele reflectă doar aversiunea politicienilor faţă de aceste declaraţii publice de avere şi faptul că au profitat de această decizie a Curţii Constituţionale ca să îşi satisfacă interesul propriu de a scăpa de ochiul public. Îmi pare foarte, foarte rău că guvernul PDL – UDMR a eliminat aceste elemente.” Monica Macovei a deplâns şi slaba reacţie a presei faţă de noile modificări, în vreme ce senatorul Radu F. Alexandru a declarat că Partidul Democrat Liberal trebuie ''să-şi asume alături de toate celelalte partide partea sa de vină pentru avortonul produs de Parlamentul României şi care răspunde azi la numele de Legea ANI''. El a arătat că PDL nu are dreptul moral să-i ceară preşedintelui Băsescu să nu promulge Legea ANI, ''înainte de a se angaja public că toţi parlamentarii partidului vor susţine un proiect de lege viabil, apt să asigure funcţionarea liberă şi semnificativă a instituţiei''.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează