Oameni cu minţi fenomenale
...de Mădălina Firănescu
Există oameni de geniu, care îşi dobândesc cunoştinţele printr-o migăloasă educaţie, ajungând să strălucească la capătul unui intens efort intelectual, cum există şi minţi briliante, care uimesc prin capacitatea de absobţie aproape instantanee a informaţiilor, şi asta fără a beneficia de ani sau luni de studiu în spate. Despre acestea din urmă, medicina vorbeşte cu respect, dar şi neputinţă, încadrându-le în “sindromul savantului”.
* Kim Peek ştia pe de rost mii de cărţi
La 19 decembrie 2009 se stingea din viaţă Kim Peek, cel despre care încă se crede că a beneficiat de cea mai colosală capacitate de memorare întâlnită vreodată. Născut pe 11 noiembrie 1951, Kim Peek avea la venirea pe lume un cap de dimensiuni neobişnuit de mari. Medicii au constatat curând că micuţului îi lipsea o parte a creierului numită corp calos, ţesut nervos ce uneşte cele două emisfere cerebrale. La indivizii ce prezintă acestă anomalie -adesea de natură genetică, dar şi determinată de infecţii sau traumatisme suferite de făt în săptămânile 12-22 de dezvoltare gestaţională- se întâlnesc retardul mental, tulburările vizuale, de vorbire şi înghiţire, incapacitatea de coordonare a mişcărilor şi dificultăţile de adaptare şi integrare socială. Şi Kim avea reale probleme de comunicare cu ceilalţi, fără a fi autist. În plus, a deprins greu mersul normal, nu reuşea să se încheie singur la nasturi, iar matematica elementară îi creea mari dificultăţi. Supus în 1988 unor teste de inteligenţă, Kim Peek a obţinut doar 87 de puncte, ceea ce nu arată totuşi decât una din faţetele minţii sale, care avea să se dovedească briliantă la alţi parametri. De-a lungul vieţii, Kim a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi, cantitate enormă, pentru parcurgerea căreia unui om obişnuit i-ar trebui un secol! Americanul a început să reţină conţinutul cărţilor încă de la vârsta de un an şi jumătate, când părinţii erau cei care-i citeau. Ulterior, a demonstrat o abilitate nemaiîntâlnită de a “fotografia” paginile în 8-10 secunde, putându-le reproduce apoi ireproşabil. Kim Peek a acumulat astfel cunoştinţe variate, din istorie, sport, geografie, literatură şi muzică, completându-şi neostoita sete de informaţii cu toate prefixele telefonice, codurile poştale şi conexiunile rutiere ale Americii. După ce a întâlnit-o, în 2002, pe April Greenan, profesor de muzică la Universitatea din Utah, a început să cânte la pian, izbutind curând să identifice timbrul oricărui instrument auzit. Mai mult, lipsit complet de studii de profil, Kim Peek putea să deducă autorul unei lucrări necunoscute exclusiv pe baza stilului caracteristic fiecărui compozitor. Aceste capacităţi uluitoare i-au atras atenţia scriitorului Barry Morrow, care, după ce l-a întâlnit pe Kim întâmplător, a scris scenariul celebrului film “Rain Man”, personajul central fiind inspirat de Peek.
* George Finn, supranumit “omul-creier”
În literatura ştiinţifică, primul caz de sindrom al savantului a fost descris în 1789 – dar nu sub această denumire- de psihiatrul Benjamin Rush, care a scris despre abilităţile de calcul fenomenale ale lui Thomas Fuller, individ altminteri puţin instruit. Întrebat câte secunde a trăit un om cu vârsta de 70 de ani, 17 zile şi 12 ore, Fuller a dat după un minut şi jumătate răspunsul corect, adică 2.210.500.800 secunde, trebuind să ia în calcul 17 ani bisecţi. Cel care a consacrat termenul de “sindrom al savantului” a fost însă psihologul J. Langdon Down care, în 1887, s-a confruntat cu un pacient capabil să recite pe de rost cartea lui Edward Gibbon "Declinul şi căderea poporului roman". De atunci, au fost identificate mai multe persoane cu abilităţi deosebite în domenii ca muzica ori matematica. Foarte adesea, indivizii respectivi sufereau de autism ori de anumite malformaţii cerebrale, afecţiuni ce le potenţau memoria până la valori incredibile. În plus, cercetări recente au arătat că, în asemenea cazuri, în unele porţiuni ale creierului, fluxul sanguin e de până la şapte ori mai crescut, ceea ce le permite efectuarea unor calcule matematice complexe aproape instantaneu. Este şi cazul americanului George Finn, supranumit “omul-creier”, care a şocat medicii examinatori când, întrebat pe neaşteptate în ce zi a săptămânii a picat 13 august 1911, a răspuns fără ezitare:”Într-o vineri”. Considerat de la naştere handicapat mintal şi suferind de o formă severă de autism, Finn a dovedit o pasiune obsesivă pentru cifre, ajungând să calculeze absolut tot şi să memoreze numere fără încetare. De exemplu, întrebat cât fac “31 x 31 x 31 x 31”, a răspuns într-o secundă: 923,521.Chestionat cum de a găsit aşa repede soluţia corectă, Finn s-a scuzat:“Nu ştiu, pur şi simplu calculez. Oricum, e fantastic să pot răspunde la ceea ce m-aţi întrebat”. Într-un experiment unic, Finn s-a confruntat cu un alt suferind de sindromul savantului, englezulul Daniel Tammet, cei doi fiind puşi să calculeze cu exactitate zecimalele numărului “Pi”. Cei doi au recitat în ordinea corectă, de-a lungul câtorva ore, nu mai puţin de 22.514 cifre din acesta, o premieră absolută, la momentul respectiv.
* Daniel Tammet învaţă limbi străine într-o săptămână
Cine este însă Daniel Tammet? Născut la Londra pe 31 ianuarie 1979, ca al nouălea copil al familiei, a suferit la vârsta de 4 ani mai multe crize de epilepsie. Încă de mic, Daniel a început să efectueze în minte calcule din ce în ce mai complexe, afirmând că poate vedea în culori “toate numerele până la 10.000” şi că, atunci când calculează, el îmbină de fapt culorile. La 25 de ani a fost diagnosticat la Centrul de cercetare a autismului de la Universitatea din Cambridge cu sindromul Aspenger. În afara mânuirii cifrelor cu o viteză ameţitoare, Daniel Tammet vorbeşte 9 limbi străine: franceza, finlandeza, germana, spaniola, lituaniana, islandeza, galeza, româna şi esperanto. Islandeza a învăţat-o în numai o săptămână, la provocarea BBC, în cursul unui documentar intitulat “Băiatul cu o minte incredibilă”, difuzat în 2004. Acelaşi documentar i-a prilejuit cu Daniel Tammet întâlnirea cu “omologul” american Kim Peek, de care-l despart însă nişte trăsături clare. Spre deosebire de Peek, Tammet este sociabil şi poate îndeplini singur activităţi care să-i permită supravieţuirea pe cont propriu. El a scris şi două cărţi de mare succes -”Born on a blue day” şi “Embracing the Wide Sky”- în care vorbeşte despre viaţa sa şi despre modul în care face calcule mentale. La limita sindromului savantului şi la fel de uimitoare sunt şi cazurile lui Akira Haraguchi, care a recitat din memorie primele 100.000 de zecimale ale lui “Pi”, şi lui Stehen Wiltshire – un autist care a desenat detaliat Roma după ce a survolat o singură dată oraşul cu elicopterul.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează