Omul care a trăit 250 de ani
...de Mădălina Firănescu
Pe măsură ce ştiinţa progresează, punând în slujba oamenilor metode revoluţionare de tratament şi de îngrijire, urmaşii lui Adam şi ai Evei ajung să trăiască mai mult, depăşind de două şi chiar trei ori media de vârstă a Evului Mediu, de pildă. Cercetătorii au estimat de altfel, pe baza unor studii amănunţite, că fiinţa umană ar fi “programată” să trăiască până la 120 de ani în medie, iar faptul că încă sunt puţini cei care depăşesc centenarul se datorează în principal poluării, stresului, alimentaţiei nesănătoase şi sedentarismului. Că este aşa o dovedesc longevivii din zone izolate ale globului, unde hrana naturală şi lipsa ritmului citadin extenuant fac ca locuitorii să “bată suta” lejer. Dar este, oare, posibil ca un individ să apuce două secole şi jumătate de viaţă? Povestea lui Li Ching-Yuen ne spune că da.
* Căsătorit de 14-23 ori, a lăsat 180 de urmaşi
Născut în Chyi Jiang Hsien, provincia Sichuan, cel mai probabil în 1678 – deşi asupra datei exacte planează unele semne de întrebare- Li Ching-Yuen a trăit multă vreme la Kai Hsien, potrivit cărţii “Muscle/Tendon Changing & Marrow/Brain Washing Chi Kung”, scrisă de dr. Yang Jwing-Ming. La vârsta de 71 de ani, Li Ching-Yuen s-a alăturat armatei comandantului Yeuh Jong-Chyi, în calitate de profesor de arte marţiale şi de consilier strategic. Era totodată un specialist în chi qong şi un cunoscător al leacurilor tradiţionale chinezeşti. Diverse mărturii susţin că omul s-a căsătorit, de-a lungul vieţii, de nu mai puţin de 14 ori (alte surse vorbesc de 23 de mariaje) niciuna din soţii nesupravieţuindu-i. Din aceste căsnicii ar fi rezultat circa 180 de urmaşi. În 1927, generalul Yang Sen l-a invitat pe Li la reşedinţa sa din Wann Hsien, provincia Sichuan, unde i-a fost făcută şi singura fotografie păstrată până astăzi. Generalul a scris un raport după această întâlnire, notând că musafirul său, despre care se spunea că ar fi împlinit 250 de ani, era foarte înalt, avea vederea excelentă, mersul vioi şi unghiile foarte lungi. Li Ching-Yuen avea să închidă ochii pentru totdeauna după numai un an, martorii susţinând că singur şi-a chemat sfârşitul. Mai exact, el le-ar fi spus apropiaţilor:”Am făcut tot ce aveam de făcut pe această lume. Acum mă voi duce acasă”. După care şi-a dat duhul. După moartea sa, generalul Yang a pornit să-i investigheze trecutul, pentru a descoperi dacă legenda ţesută în jurul lui Li avea sau nu un sâmbure de adevăr. Rezultatele cercetărilor au fost publicate de Editura pentru literatură chineză şi străină din Taipei, Taiwan. Potrivit lucrării, incredibila longevitate a chinezului Li Ching-Yuen nu poate fi contestată. S-au găsit chiar foşti locuitori din zona sa de obârşie care au confirmat că l-au cunoscut sau că ştiu de la străbunici şi bunici că au fost prieteni cu Li. Decanul Universităţii Minkuo, Wu Ching-Chien, a susţinut în 1930 că a descoperit evidenţe ale faptului că Li s-a născut, de fapt, în 1677. De asemenea, în arhivele guvernului Chinei Imperiale ar exista documente care atestă faptul că bărbatul a fost felicitat oficial de către autorităţi atât pentru atingerea vârstei de 150 de ani, cât şi pentru cea de 200 de ani.
Revista “National Geographic” a publicat un documentar despre Li Ching-Yuen în 1930, popularizând astfel uluitoarea sa poveste. De atunci, mulţi au încercat fie să conteste autenticitatea acesteia, fie să-i găsească explicaţii neobişnuite. Una din ipotezele lansate susţine că ultra-longevivul personaj s-a hrănit de-a lungul vieţii cu mâncare organică tibetană – bazată pe orez, fructe şi legume crude şi vin- ceea ce l-ar fi ajutat să depăşească două secole.
* Pe urmele lui Matusalem
Fie că i-au numărat 256 de ani de viaţă, fie că l-au creditat doar cu 197 (bazându-se pe propria mărturie, potrivit căreia a venit pe lume în 1736), publicaţii respectabile – precum “Time Magazine” şi “New York Times”- au acordat atenţie subiectului Li Ching-Yuen. Într-un interviu realizat în 1927, bărbatul a susţinut că, înainte de a împlini 100 de ani, a devenit protejatul nobilului Wu Pei-fu, angajându-se să-i dezvăluie acestuia secretul unei vieţi îndelungate. După decesul protectorului său, şi-a câştigat traiul vânzând produse de medicină tradiţională. Cele patru reguli de bază pe care le-a indicat Li Ching-Yuen doritorilor să-i atingă recordul sunt următoarele:„Păstrează-ţi inima liniştită, stai aşezat ca o ţestoasă, mergi sprinten ca un porumbel şi dormi ca un câine”. Sunt ele totuşi suficiente pentru a atinge două secole şi jumătate de viaţă? Cei mai mulţi cercetători suţin că nu, deşi în lume au existat persoane, de diverse naţionalităţi, care au pretins mai mult sau mai puţin credibil că au depăşit cu câteva decenii centenarul: Shigechiyo Izumi (1865-1986) - 120 de ani, Jeanne Louise Calment (1875-1997) - 122 de ani, Ma Pampo (1875-2003)- 128 de ani, Cruz Hernández (1878-2007) - 129 de ani, la fel ca Maria Olivia da Silva şi Tuti Yusupova, Habib Miyan - 138 ani, Moloko Temo (1874-2009)- 134 de ani, Tom Parr (1483-1635) - 152 de ani, fără a-i mai pune la socoteală pe relativ numeroşii trecuţi “doar” de 110 ani. Guiness Book are consemnate şi alte performanţe: azerul Shirali Mislimov, care a murit pe 2 septembrie 1973 la incredibila vârstă de 168 de ani, plus compatrioţii Mahmud Eyvazov şi Majid Aghayev, care au apucat să vadă lumea până la 148, respectiv 142 de ani. Alte surse – citate de revista “Descoperă”- susţin că agricultorul maghiar Petrus Zortay a închis ochii în 1724 la 185 de ani, că Tepse Absire din Osetia s-a stins la 180 de ani, iar cuplul Janos şi Sara Ravel a supravieţuit 172 respectiv 164 de ani. Chiar reale să fie, asemenea reuşite sunt rarisime, deşi cercetările moderne au constatat că în zonele înalte, cu climă aspră şi uscată – precum în Caucaz, Tibet- sau în diverse insule asiatice oamenii depăşesc frecvent centenarul, ba chiar procreează la vârste înaintate (femeile – după 50 de ani, iar bărbaţii – chiar după 80 de ani). Ca posibile explicaţii au fost invocate clima, alimentaţia sănătoasă şi săracă în calorii, activitatea fizică susţinută, lipsa poluării şi stresului. E sigur însă că, în absenţa unui bagaj genetic favorabil, toţi factorii enumeraţi ar fi insuficienţi. Conform experţilor, stilul de viaţă potrivit poate adăuga maximum 10 ani pragului “programat”. Se lucrează însă intens la prepararea “elixirului longevităţii”, pornind de la rolul-cheie jucat în acest proces de un receptor din celule, asupra căruia pot acţiona unele medicamente existente deja pe piaţă şi utilizate în mod curent în tratamentul hipertensiunii arteriale. Specialiştii în biologie moleculară de la Institutul Mario Negri din Bergamo, Italia, susţin că au obţinut cu ajutorul receptorului respectiv “şoareci matusalemici”, care au trăit cu 30% mai mult decât exemplarele normale, şi-ncă în bună stare. Deci, o longevitate de un sfert de mileniu, precum a lui Li Ching-Wuen, ar putea fi peste un timp la îndemâna oamenilor cărora le rămâne să viseze totuşi la recordul biblic al lui Matusalem: 969 de ani!
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează