Viaţa extraterestră există!
...de Mădălina Firănescu
Controversatul film SF „Avatar”, care a generat adevărate isterii în rândul amatorilor de pelicule intens mediatizate, a permis şi lansarea unei ipoteze cel puţin la fel de fanteziste precum scenariul: producţia semnată James Cameron ar demonstra venirea extratereştrilor de pe planeta Nibiru pe Pământ, la începuturile omenirii! Teoria, prezentată pe lovendal.net, susţine că, aşa cum protagonistul filmului ajunge pe Pandora pentru exploatarea unui zăcământ mineral, unobtanium, căutând să-i convingă pe localniciii Na’vi să fie de acord, tot aşa, potrivit cărţii Cea de-a 12-a planetă”, publicată în 1976 de Zecharia Sitchin, indivizi din rasa Anunaki au venit pe Terra acum 450.000 de ani în căutarea aurului necesar reparării atmosferei de pe planeta lor, Nibiru. Şi având nevoie de mână de lucru, ar fi recurs la ingineria genetică pentru a crea...pământenii! Paralela devine şi mai interesantă în contextul aprigelor dispute legate de Nibiru, corp ceresc cu existenţă contestată, dar despre care se spune că ar urma să se intersecteze în anul 2012 cu orbita Terrei, cu posibile consecinţe catastrofice. Dincolo de asemenea controverse şi ipoteze, e cert că „Avatar” a picat într-un moment cu maxim potenţial comercial, în care discuţiile despre extratereştri sunt la ordinea zilei.
* Undeva ne aşteaptă ET
Cu ocazia celebrării a 350 de ani de existenţă, prestigioasa asociaţie ştiinţifică britanică The Royal Society a organizat zilele trecute un colocviu dedicat căutării formelor de viaţă din Univers şi analizării eventualului impact al unei asemenea descoperiri asupra umanităţii. Oamenii de ştiinţă reuniţi la Londra au ajuns la concluzia că, din punct de vedere statistic, probabilitatea existenţei vieţii extraterestre este foarte mare, chiar dacă este foarte greu de precizat în ce forme se manifestă aceasta. "Nu există vreo dovadă formală că viaţa există şi pe alte planete, însă probabilitatea să fie aşa este foarte mare", a declarat Baruch Blumberg, astrobiolog la Fox Chance Cancer Center din Philadelphia."Am convingerea că generaţiile actuale au şanse mari de a asista în timpul vieţii lor la descoperirea vieţii extraterestre", a completat Martin Dominik, astronom la Universitatea St. Andrews din Scoţia. Declaraţia nu face decât să confirme previziunile făcute în noiembrie 2008 de Seth Shostack, unul dintre savanţii implicaţi în programul SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence, finanţat de NASA până în anii ‘90), potrivit căruia anul 2025 va fi decisiv pentru descoperirea vieţii în Cosmos.„Îl vom găsi pe ET în mai puţin de 20 de ani”, a spus Shostack la San Francisco, citat de “The Register”. Afirmaţiile astronomului se bazează pe faptul că omenirea va dispune până atunci de tehnologia necesară pentru a scruta la 500 de ani lumină în spaţiu, acolo unde „cu siguranţă se află mii de emiţătoare radio extraterestre care transmit în eter”. Seth Shostack a invocat ca argument teoria savantului Frank Drake, conform căreia numai în Calea Lactee ar trebui să existe peste 10.000 de civilizaţii capabile să creeze emiţătoare radio”. Spre deosebire de american însă, genialul britanic Stephen Hawking, unanim considerat un demn urmaş al lui Newton, este de părere că, deşi şansele să găsim viaţă pe alte planete sunt mari, “viaţa inteligentă este cu siguranţă o raritate.” În viziunea sa, expusă la a 50-a aniversare a NASA, în decembrie 2008, viaţa în Univers este posibilă, dar nu aşa cum ne-o imaginăm noi, tributari romanelor şi filmelor SF. Formele simple de viaţă se pot forma în condiţii total diferite de cele de pe Pământ şi, prin urmare, există probabilitatea ca ele să nu aibă nimic în comun cu trăsăturile umane, a explicat Hawkins.
* Pământul, planetă vie din întâmplare?
Nici alţi savanţi nu cred că vom da într-o bună zi nas în nas cu nişte omuleţi verzi. Albert Harrison, psiholog la Universitatea California, este convins că prima formă de viaţă extraterestră ce va fi descoperită va fi microscopică. Chiar şi în interiorul sistemului nostru solar, am putea găsi bacterii şi pe Marte, pe Europa - satelitul planetei Jupiter sau chiar pe Enceladus - unul dintre sateliţii lui Saturn. În plus, Europa şi Enceladus ar putea adăposti uriaşe oceane, ascunse sub un strat imens de gheaţă. Alţi oameni de ştiinţă consideră, însă, că apariţia vieţii pe Terra a fost rezultatul unui simplu concurs de împrejurări, care ar avea şanse infime să se producă din nou pe o altă planetă."Originea vieţii a ţinut de o întâmplare", opinează Simon Conway Morris, profesor de paleobiologie la Universitatea Cambridge. "Mă tem că suntem singuri, că nu există nimic acolo, în spaţiu", a adăugat el. Ceva mai optimist, Pascale Ehrenfreund, astrochimist la Universitatea George Washington, crede că viaţa a apărut pe Terra graţie moleculelor de carbon şi a prafului provenit din spaţiul interstelar. Or, asta ar însemna că "germenii”vieţii ar trebui să fie răspândiţi şi în alte sisteme solare din Calea Lactee, dar şi în alte galaxii. Lord Rees, preşedintele The Royal Society, admite că, pentru moment, omenirea trebuie să îşi recunoască ignoranţa: "Nu ştim nici măcar cum a apărut viaţa pe Terra şi cu atât mai puţin dacă ea există şi în alte părţi ale Universului, nici unde ar trebui să o căutăm". Astronomii au detectat, din 1995 şi până astăzi, 412 de exoplanete, în afara sistemului nostru solar. Niciuna dintre ele nu prezintă condiţii similare celor de pe Pământ (distanţă optimă faţă de Soare, atmosferă şi prezenţa apei), dar asta nu exclude ca undeva să existe totuşi forme de viaţă, fie ele şi microscopice. Carbonul, componentă-cheie a vieţii terestre, ar putea fi înlocuit ca sursă de energie şi creştere cu arsenicul, clorul şi sulful, iar ca substitut al apei ar putea funcţiona amoniacul, cu proprietăţi asemănătoare.
* Alienii ar putea să nu fie paşnici
Profesorul Simon Conway Morris a ţinut să lanseze la Londra şi un avertisment, menit să tempereze febra căutătorilor de alieni. În opinia sa, preluată de “Guardian”, n-ar fi neapărat o bucurie să ne trezim contactaţi de extratereştri, căci e foarte posibil ca aceste creaturi să nu fie străine de defectele omeneşti, precum lăcomia, violenţa şi tendinţa de exploatare a resurselor altei specii. Cu alte cuvinte, dacă ne-am trezi cu vizitatori din spaţiu, s-ar putea foarte bine ca ei să caute de fapt nu noi prieteni, ci un loc potrivit pentru traiul lor. Conway Morris, dar şi Albert Harrison de la Universitatea din California, se întreabă îngrijoraţi dacă am făcut bine lansând, de 50 de ani încoace, semnale pentru a fi recepţionate de fiinţe inteligente. "Cred că există un risc în căutarea activă a extratereştrilor. Aparent, sunt prietenoşi, sunt foarte departe şi nu pot ajunge aici. Dar dacă ne trezim într-o dimineaţă cu o întreagă flotă de nave spaţiale extraterestre pe cerul nostru, ce vom face atunci?", şi-a exprimat Harrison temerile. În faţa acestei ipoteze tulburătoare, recomandarea fizicianului Paul Davies pare cea mai potrivită. "Trebuie să lăsăm deoparte teoria potrivit căreia ET ne transmite mesaje din spaţiu şi să avem o nouă abordare", a arătat Davies într-un interviu dat în “The Times”. Convingerea sa este că n-ar trebui să scotocim Universul în căutare de viaţă extraterestră, ci să-i studiem mai atent urmele existente pe Terra. E vorba de "microbi stranii", conservaţi în locuri izolate (cum sunt deşerturile, vulcanii, lacurile sărate şi văile din Antarctica), care ar demonstra cu tărie originea extraterestră a vieţii, ajunsă pe Pământ acum aproximativ 4 miliarde de ani prin intermediul unui meteorit.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează