„Anul viitor, în mod cert intrăm pe creştere economică”
...de -
România va înregistra creştere economică anul viitor, în 2010 trendul fiind nesigur din cauza majorării TVA, a declarat preşedintele Traian Băsescu la o întâlnire cu ambasadorii români."Vom intra pe creştere economică în mod cert începând de anul viitor, dar este de văzut dacă se va menţine trendul de creştere al trimestrului doi şi în trimestrul trei şi patru având în vedere creşterea TVA. Dacă nu se introducea creşterea TVA, şi trimestrele trei şi patru ar fi fost cu creştere. Aşa, există o incertitudine", a declarat Traian Băsescu. El a apreciat că situaţia economică internă este afectată de criza economică modială, chiar mai mult decât au estimat specialiştii şi FMI în fază iniţială."Dar este îmbucurător că în ultimele luni producţia industrială creşte, exportul creşte, avem o creştere de 5,9% în trimestrul doi faţă de trimestrul doi al anului trecut, agricultura, de asemenea, pe primele şase luni are o creştere de 0,7% faţă de anul trecut, construcţiile însă sunt la -8,9% faţă de anul trecut", a continuat el. Şeful statului a precizat însă că "problema de fond" este în bugetul de stat."În 2007 şi 2008 era veselia creşterii salariilor şi a pensiilor. Când s-au mărit salariile corpului diplomatic, am atenţionat că nu sunt resurse, ca şi când s-au dublat pensiile. Acum avem nişte deficite uriaşe atât în zona cheltuielilor cu salariile cât şi un deficit uriaş al fondului de pensii. Anul viitor deficitul fondului de pensii va fi 3,2 miliarde de euro şi al fondului de şomaj alte 600 milioane euro şi cheltuielile pe care trebuie să le acoperim de la sănătate. Deficitul anului viitor de 4,4% din PIB, circa 6 miliarde, va trebui îndreptat numai către cheltuieli de funcţionare. Dacă anul ăsta am împrumutat 9 miliarde, la anul vom împrumuta 6 miliarde pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi a cheltuielilor sociale", a explicat Băsescu. El a reiterat solicitarea făcută Guvernului de a lua măsuri de reducere a cheltuielilor sociale."Nu există bani pentru programe speciale de relansare a economiei, pentru că tot ce împrumutăm se duce în cheltuielile de consum", a mai spus şeful statului, criticând faptul că nu a construit nimeni autostrăzi în 2008, „s-au dus banii tot în consum şi pentru a susţine cheltuielile electorale". ”România trebuie să-şi continue programele de ajustare a cheltuielilor bugetare. Au fost 2007-2008 când politicienii au spus, cu bani de la buget ne cumpărăm voturile, dar acum cineva trebuie să plătească”, a arătat Băsescu, precizând că nu putem să împingem până dincolo de limitele rezonabilului cheltuielile de funcţionare din împrumuturi, banii veniţi pe această cale trebuind orientaţi exclusiv către investiţii.
* Aderarea la Schengen în 2011, prioritate zero!
Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut ambasadorilor români în statele membre UE să se implice pentru ca România să-şi atingă obiectivul de a adera în aprilie 2011 la Spaţiul Schengen - "o prioritate zero a politicii externe" a ţării noastre."Sunt unele state care încearcă să pună probleme de liberă circulaţie a minorităţii rrome în sarcina accesului nostru în spaţiu Schengen, lucru care mi se pare incorect şi nu este în conformitate cu tratatul", le-a spus Băsescu ambasadorilor. El a adăugat că "a intuit" eventuale probleme după modul în care a fost redactat raportul pe Justiţie legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi le-a cerut ambasadorilor români să facă un efort diplomatic de clarificare a acestor lucruri."După cum bine ştim, şi accesul în UE a implicat un efort diplomatic extraordinar pentru că 25 de state, printre care cu unii aveam probleme inclusiv de imagine, au trebuit să ratifice acordul de intrare a României în UE. Suntem la aceeaşi situaţie şi chem diplomaţia românească să-şi facă datoria", a subliniat preşedintele Băsescu. Totodată, şeful statului a mai enunţat ca priorităţi în ceea ce priveşte pilonul european al politicii externe a ţării noastre ridicarea MCV la sfârşitul anului 2011, precum şi menţinerea în bugetul UE pentru 2013-2020 a unor alocaţii consistente pentru Politica Agricolă Comună şi pentru Politica de Coeziune. Pe de altă parte, şeful statului le-a reproşat ambasadorilor că România a ratat "şansa" de a aduce Agenţia de Reglementare în Energie la Bucureşti, atenţionându-i că anul viitor va fi înfiinţată o nouă agenţie la nivel european. O altă remarcă "relativ critică" a vizat limitarea strict la diplomaţie, în vreme ce ambasadorii străini promovează susţinut la Bucureşti firmele din ţara de origine.”Unii, ca spre exemplu fostul ambasador al Suediei la Bucureşti, ajung până la ridicol, să fie geambaşi de avioane sau mai ştiu eu ce armament. Deci unii merg atât de departe încât ajung până la ridicol, dar ceilalţi au decenţa relaţiei şi o fac aşa cum vă cer şi dumneavoastră să o faceţi: promovaţi firmele româneşti în ţările în care vă aflaţi", a mai spus preşedintele Băsescu.
* Neîncrederea Chinei şi ostilitatea Rusiei ar trebui depăşite
Preşedintele Traian Băsescu a mai arătat că în 2004, în relaţia cu China s-au ratat trei proiecte - construcţia podului Brăila-Măcin, centura Bucureşti şi încă un tronson de autostradă- ceea ce a lăsat o "dâră adâncă" de neîncredere la nivelul autorităţilor chineze. El a precizat că, în ultimul timp, s-a solicitat o listă cu proiecte prioritare pe care România le-ar avea, care a fost furnizată, şi că "sperăm să reînodăm relaţia de investiţii cu China". Arătând că România nu poate recupera decalajul economic şi de nivel de trai între ea şi statele vechi europene doar cu finanţarea de la UE, şeful statului a subliniat că a cerut Guvernului “să aibă în vedere că o şansă în plus de recuperare a decalajelor o avem dacă stimulăm investiţii ale Japoniei, Chinei şi Coreei de Sud în România”. În privinţa relaţiei cu Moscova, Băsescu a spus că nu exclude ca tensiunile dintre Federaţia Rusia şi ţara noastră să aibă legătură cu poziţia României faţă de Republica Moldova. El a precizat că Bucureştiul susţine transparent forţele democratice din Moldova, integrarea europeană a ţării şi încearcă s-o ajute pentru depăşirea problemelor economice, ceea ce “nu ar trebui să determine Rusia să considere România o ţară inamic”. În mod similar, nici decizia acceptării pe teritoriul nostru a componentelor scutului antirachetă american n-ar trebui să irite Moscova. Preşedintele le-a cerut ambasadorilor români să facă orice tip de efort pentru a explica faptul că România nu este ostilă Federaţiei Ruse, dar că "avem nişte interese de securitate şi interese în politica energetică care am dori să ne fie respectate".
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează