Din foste adevăruri viitoare (XX)
...de IOAN TALPEŞ
Concretizarea principiilor cele de-a treia generaţii are efect devastator asupra valorilor promovate şi impuse de prima.
Aici, se pare, trebuie să căutăm şi rădăcinile nemărginitei iubiri pe care o nutresc bunicii faţă de nepoţi. Este, se pare, tot o formă atroce de egoism prin care se încearcă perpetuarea prin reproiectarea în schemele unor noi cuprinderi a propriilor formule de gândire; măcar.
ϖ
„Trebuie să ne străduim să ne eliberăm de dorinţa de a-i organiza pe alţii.”
Puţine mai sunt astfel de rostiri mărturisitoare ale credinţei în Dumnezeu.
A fost făcută de Lev Nicolaevici Tolstoi la 20 octombrie 1910, când era deja decis să se lepede de toate cele lumeşti, iar familia, cei dragi lui, se hotărau să-l declare nebun-iresponsabil.
ϖ
De la alchimia iubirii, prin dinamica sexului, materia organizată în biologii umane, îşi consumă şi împlineşte determinările.
Gelozia este doar expresia unei stări de contradictoriu intern, revoltat în faţa părţii răpite pentru a-ţi da şansa reproiectării prin îmbinarea fluidelor astrale.
ϖ
Nu mai insistaţi în a încerca să mă determinaţi să ajung să-mi doresc să fiu ca voi. V-aş ruga, fără supărare, să încercaţi să fiţi şi voi măcar o zi ca mine, iubindu-vă cum o fac eu.
ϖ
Am văzut recent un film în care ne erau prezentate camionul şi tractorul pe care le-a folosit James Dean „în Tinereţe”.
Câtă impietate.
Ioan Talpeş
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează