Conturile secrete, bomba cu ceas... elvetian
...de Mădălina Firănescu
Mega-scandalul de evaziune fiscală izbucnit în 2008 pornind de la descoperirea a mii de cetăţeni germani care fentaseră Fiscul din propria ţară depunând sume substanţiale într-o bancă din Liechtenstein nu s-a încheiat nici astăzi. Germania a pus gratis la dispoziţia ţărilor doritoare datele confidenţiale obţinute de Serviciul său de Informaţii Externe (BND), care a plătit aproximativ 4,2 milioane de euro unui fost angajat al băncii princiare din Liechtenstein, LGT, pentru un CD cu lista şi conturile deponenţilor străini. Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Suedia, Finlanda, Norvegia, Olanda, Australia şi Canada au declanşat prompt anchete, forţându-şi cetăţenii evazionişti să achite taxele cuvenite pentru dobânzile încasate în micul principat din Alpi. Doar Danemarca a ignorat oferta Berlinului, ministrul de Finanţe Kristian Jensen susţinând că ţara sa nu va folosi “date furate”. În ce o priveşte, România s-a comportat ca şi cum n-ar fi avut nimic de-a face cu respectivul scandal. Deşi fostul director al SIE, Ioan Talpeş, la vremea aceea senator independent, a cerut public deschiderea unei anchete în acest caz, oficial, nu s-a întâmplat nimic.Talpeş se întrebase pe bună dreptate de ce autorităţile nu au solicitat oficial Berlinului lista românii care au transferat bani în Liechtenstein fără să plătească impozite, arătându-se stupefiat că afacerea de evaziune care creează insomnii în toată Europa provoacă la noi o tăcere totală.
* Băsescu:”Şi România a cerut lista conturilor secrete”
În plină campanie electorală prezidenţială, la sfârşit de noiembrie 2009, Traian Băsescu a declarat, la “Etno TV”, că Bucureştiul n-a stat totuşi cu mâinile în sân în legătură cu depistarea evazioniştilor. "Am cerut lista (din Liechtenstein –n.n), aşteptăm să vedem. Sunt cam mulţi la coadă care vor listele, din alte ţări", a comentat şeful statului, citat de ziare.com. Presa a relatat în repetate rânduri despre existenţa unor conturi deschise de afacerişti români controversaţi în diverse paradisuri fiscale, printre care şi Liechtenstein. Dar până când datele nu vor fi făcute publice, speculaţiile n-au nicio valoare. E totuşi greu de înţeles de ce la români durează atât de mult obţinerea unor informaţii disponibile, când în alte ţări s-au şi terminat procesele intentate celor care au vrut să păcălească Fiscul! De pildă, potrivit Deutsche Welle, statul german a recuperat deja 140 de milioane de euro, peste 2000 de acţiuni penale încheindu-se prin plata unor amenzi usturătoare. Numai în 400 de cazuri s-a ajuns la proces. La rândul său, Londra a cerut celor 5000 de britanici care au conturi secrete în Liechtenstein să le declare voluntar Fiscului până în 2015, estimând că ar putea taxa per total 3 miliarde de lire sterline. Guvernul Brown a solicitat totodată băncilor din micul principat să închidă conturile acelor clienţi care nu vor să iasă la suprafaţă, a relatat “Financial Times”. Bătălii aprige pentru recuperarea banilor cuveniţi bugetului de stat s-au dus şi în alte ţări europene. Justiţia din Italia a investigat, potrivit Rador, 390 de titulari de conturi bancare din Liechtenstein, care ascunseseră în paradisul fiscal sume cuprinse între 200 de mii de euro şi 400 de milioane de euro. Cotidianul “Corriere della Serra” a scris că printre evazionişti apar importanţi oameni de afaceri şi politicieni, dar şi artişti cunoscuţi şi un fotbalist. La rândul lor, autorităţile suedeze au iniţiat proceduri juridice împotriva a 100 de cetăţeni care s-au folosit de băncile din Liechtenstein. Şeful Oficiului suedez pentru impozite a declarat că prin această inginerie financiară, Suedia a fost privată de plata unor impozite în valoare de cinci miliarde de euro. Şi Administraţia fiscală spaniolă a luat la bani mărunţi circa o sută de persoane bănuite de implicare în afacerea de fraudă din Liechtenstein, a relatat “El Pais”, care însă nu a divulgat niciun nume şi nici la cât s-ar ridica paguba statului spaniol. Supus presiunilor internaţionale, guvernul din Liechtenstein a acceptat să se conformeze normelor OCDE vizând lupta împotriva fraudei şi evaziunii fiscale, prin eliminarea secretului bancar. Liechtensteinul a încheiat până în prezent acorduri pe această temă cu Belgia, Olanda, Irlanda, Franţa, Andora, Monaco, Germania, San Marino, Luxemburg, Marea Britanie şi SUA, aflându-se în discuţii avansate şi cu Italia, Austrialia, Norvegia, Suedia, Finlanda şi Islanda. Din nou, România lipseşte din cărţi. De ce oare?
* Miliarde de euro recuperate de la rău-platnici
Dintre toate ţările afectate de uriaşa evaziune fiscală, Statele Unite s-au mişcat cel mai repede. Potrivit revistei “Spiegel”, informatorul din Liechtenstein care a oferit Germaniei datele despre conturile secrete a colaborat şi cu americanii în acelaşi scop. Răsplătit de nemţi nu numai cu peste 4 milioane de euro, ci şi cu o nouă identitate – care-i permite să trăiască acum discret, în Australia, se pare- Heinrich Kieber, în vârstă de 43 de ani, a permis şi depistarea a cel puţin 50 de cazuri majore de evaziune fiscală în SUA. Preşedintele unui subcomitet pentru Investigaţii al Senatului american, democratul Carl Levin (din Michigan), a iniţiat chiar o anchetă referitoare la cetăţenii care au ascuns fonduri în banca LGT din Liechtenstein pentru a evita plata impozitelor şi a cerut aprobarea unei legi pentru combaterea paradisurilor fiscale străine. LGT este un grup bancar administrat de peste 70 de ani de Casa princiară din Liechtenstein, care are 1.600 de angajaţi şi 29 de filiale în întreaga lume. Per ansamblu, băncile din Liechtenstein deţineau, în 2008, 78 de miliarde de euro în conturile clienţilor, relatează Reuters. Presiunile asupra micului principat să se supună regulilor fiscale internaţionale au crescut după summit-ul G20 din aprilie trecut de la Londra, unde s-a stabilit sancţionarea paradisurilor fiscale. Berlinul a acuzat cu acel prilej nu doar Liechtensteinul, ci şi Elveţia că încurajează nemţii să fenteze Fiscul din ţara de baştină, estimând o pierdere anuală de 100 de miliarde de euro din această cauză. Pierre Mirabaud, preşedintele Băncii Federale Elveţiene, anticipa de altfel într-un interviu că după Liechtenstein se va ajunge şi la Ţara cantoanelor, susţinând că "acestea (anchetele din Germania –n.n.) sunt metode care amintesc de Gestapo”.
* Ţara cantoanelor, strânsă şi ea cu uşa
Iată-ne ajunşi, deci, în celălalt paradis fiscal european, Elveţia, unde la începutul acestei luni a izbucnit un alt scandal cu ecouri internaţionale. După modelul deja folosit în 2008, Germania a cumpărat de la un informator anonim (specialist IT) un alt CD cu date privind evaziunea fiscală comisă de nemţi folosind bănci din Ţara Cantoanelor. În ciuda controverselor politice legate de plata “unui furt” şi în ciuda deciziei autorităţilor elveţiene de a nu coopera cu Berlinul, cancelarul Angela Merkel s-a pronunţat clar în favoarea achiziţionării acestor date, arătând că orice persoană responsabilă trebuie să fie de acord că evaziunea se pedepseşte. CD-ul respectiv – cumpărat cu 2,5 milioane de euro- conţine informaţii despre conturile a 1500 de clienţi germani, de la care ar urma să se recupereze peste 100 de milioane de euro Potrivit informaţiilor din presă, banii ar fi fost depuşi la banca HSBC din Geneva. Se pare că acelaşi informator ar fi oferit date confidenţiale şi guvernului francez, în august trecut. Preşedinta Confederaţiei elveţiene a declarat revoltată că un stat de drept nu are voie să folosească informaţii obţinute ilegal, dar, subliniază Deutsche Welle, tocmai practicile băncilor elveţiene pun sub semnul întrebării principiile statului de drept. Ţara Cantoanelor ţine cu dinţii de secretul bancar şi numai ameninţările puternice – precum cea a Washingtonului, că va retrage băncii UBS licenţa de funcţionare pe piaţa americană, dacă nu se dezvăluie numele cetăţenilor SUA cu conturi ascunse- o mai fac să cedeze.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează