Reglare de conturi... elveţiene
...de Mădălina Firănescu
Buluceală fără precedent la uşile administraţiilor financiare din Germania! Vestea că, în ciuda criticilor vehemente ale elveţienilor, guvernul Merkel a dat verde, la începutul lunii, cumpărării unui CD cu date confidenţiale sustrase dintr-o bancă din Geneva, conţinând nume şi numere de conturi secrete, i-a împins pe numeroşi evazionişti nemţi să de autodenunţe. Procedeul îi scuteşte de urmărirea penală, dar le atrage plata retroactivă a dărilor către stat, plus o amendă destul de substanţială.
* Evazioniştii nemţi fac coadă la autodenunţare
Un purtător de cuvât al Ministerului bavarez al Finanţelor, citat de cotidianul “Financial Times Deutschland”, a anunţat că 291 de persoane s-au autodenunţat numai în acest land, într-o săptămână. La Hamburg, unul dintre cele mai bogate oraşe din Germania, numărul spăşiţilor a trecut de la 10 la 88 în trei zile. Cifrele depăşesc media în toată ţara: 112 autodenunţări la Berlin, 174 în Saxonia Inferioara, 113 în Hessa etc. La scară naţională, se aşteaptă ca veniturile Fiscului să se majoreze cu peste 100 de milioane de euro în urma acestei acţiuni. Potrivit presei, lista cumpărată de Berlin cu 2,5 milioane de euro de la un informator anonim – se bănuieşte că acelaşi care a divulgat date similare, în august trecut, şi Franţei, adică Hervé Falciani, fost angajat al serviciului informatic al unei sucursale din Geneva a HSBC Private Bank- conţine circa 1.300 de nume de bogătaşi germani care au încercat să fenteze Fiscul. Cazul este similar cumpărării datelor din Liechtenstein în 2008 - când Germania a obţinut date sustrase ilegal de un informator de la LGT, cea mai mare bancă din Liechtenstein, atrăgând astfel venituri bugetare suplimentare de 200 milioane euro. "Deci, nu puteam lua altă decizie", a explicat ministrul de Finanţe federal, Wolfgang Schäuble, demersul actual, subliniind că niciun tribunal nu a constestat până acum legalitatea operaţiunii din 2008.
* Elveţienii recurg la ameninţări
Decizia Berlinului a generat o nouă criză a secretului bancar, de data aceasta nu între Elveţia şi SUA (care a obţinut deja de la banca UBS, prin presiuni eficiente, lista propriilor cetăţeni neplătitori de impozite), ci între Elveţia şi Germania. Guvernul helvet a susţinut că datele cumpărate de Berlin sunt "bunuri furate", iar achiziţia lor ar fi ilegală. Mai mulţi lideri politici, inclusiv preşedintele Elveţiei, Doris Leuthard, şi ministrul elveţian al Apărării, Ueli Maurer, au protestat scandalizaţi."Este, practic, un război economic deghizat într-o cruciadă fiscală", a declarat - pentru cotidianul "Le Matin" - Yves Nidegger, deputat al Partidului populist şi xenofob de dreapta (UDC), care în decembrie 2008 milita împotriva extinderii acordului de liberă circulaţie la România şi Bulgaria, comparând cetăţenii acestor ţări cu nişte "corbi negri" care atacă Elveţia. Mai vehement, colegul său, deputatul Alfred Heer, a ameninţat că va divulga numele personalităţilor publice germane – oameni politici şi chiar judecători- care au conturi secrete în Elveţia. La rândul său, parlamentarul elveţian Pirmin Bischof a comparat încercările Germaniei de a-şi depista evazioniştii cu “o nouă formă de jefuire a băncilor”. Şi şeful departamentului Comunicaţii al Asociaţiei bancherilor elveţieni, Jean-Marc Felix, a comentat critic:"În general, în perioade de criză şi apoi după crize, ţările au nevoie imperioasă de bani, motiv pentru care încearcă să-i obţină cu orice preţ, dar aceasta nu justifică un act criminal, furtul de date bancare". Din punct de vedere juridic, spune Michel Derobert, secretarul general al Asociaţiei bancherilor privaţi din Elveţia, "Germania nu poate să-şi aroge toate drepturile pentru a-şi satisface propriile interese". Nemulţumirea în rândul elveţienilor este cu atât mai mare cu cât sunt conştienţi de faptul că fermitatea Germaniei va băga în sperieţi o mulţime de evazionişti de toate cetăţeniile, care îşi vor multa rapid banii în alte paradisuri fiscale.
* Italia îşi fotografiază cetăţenii care intră în Ţara cantoanelor
Spaima elveţienilor că le fuge capitalul străin depus discret în bănci – estimat la circa 200 miliarde de euro- a fost amplificată de măsurile energice luate şi la Roma, de guvernul Berlusconi. Potrivit ziarului “La Stampa”, spre sfârşitul anului trecut, Cabinetul Berlusconi a dat o amnistie fiscală, în scopul de a repatria banii ascunşi de contribuabilii italieni peste graniţe."Cum ştim că un om care se învârteşte în jurul băncilor noastre este un agent sub acoperire al Brigăzii Financiare italiene? Foarte simplu: citeşte Wall Street Journal invers". Acest comentariu sarcastic făcut de elveţieni este o modalitate de a masca iritarea şi frica. Pentru a fi mai eficiente, autorităţile italiene au dublat amnistia fiscală (dar cu o penalizare egală cu 5% din suma repatriată!) cu alte demersuri-surpriză.
Poliţia financiară a percheziţionat 76 de sucursale italiene ale băncilor elveţiene, iar mai multe radare au fost instalate la graniţa italo-elveţiană pentru a fotografia autoturismele înmatriculate în Italia care intră în Confederaţie. În plus, după unele zvonuri - fondate sau nu - ofiţeri în civil ar supraveghea ieşirile băncilor. Paolo Bernasconi, procuror general la Lugano timp de douăzeci de ani, acum avocat şi profesor la Universitatea din St. Gallen, în Elveţia, condamnă metodele utilizate: "Nimeni nu i-a fotografiat vreodată pe cei care intră în Elveţia, nici măcar pe timpul Brigăzilor Roşii"!
* Patriciu: “Românii au 12 miliarde de euro în bănci elveţiene”
Preluând modelul altor state europene – inclusiv al Marii Britanii, care a dat un termen evazioniştilor proprii să iasă la suprafaţă, ameninţând că, în caz contrar, va determina cumva guvernul elveţian să le blocheze conturile- autorităţile din Bulgaria s-au declarat interesate să obţină informaţii despre cetăţenii de la sud de Dunăre care au căutat să înşele Fiscul. Directorul Agenţiei naţionale pentru venituri fiscale de la Sofia, Krassimir Stefanov, a cerut Ministerului german de Finanţe, într-o scrisoare, să îi comunice dacă pe CD-ul provenit din Elveţia, cu numele unor posibili evazionişti, există şi bulgari. Stefanov a întrebat şi dacă există bulgari între posibilii evazionişti cu conturi în Liechtenstein, despre care Germania a obţinut, în 2008, informaţii contra cost. El a arătat că este timpul ca Bulgaria să arate că face parte din Uniunea Europeană şi că nimeni nu se poate deroga plăţii impozitelor. În ce o priveşte, România pare mult mai puţin interesată să-şi depisteze înşelătorii bugetului. Deşi Traian Băsescu declara, în campania electorală prezidenţială, că datele au fost cerute şi că aşteptăm răspuns, au mai trecut trei luni şi tot nu s-a mişcat nimic. Asta deşi – foarte interesant!- afaceristul Dinu Patriciu declara, potrivit “Ziarului Financiar”, că românii bogaţi au lichidităţi în conturi la băncile elveţiene de 12 miliarde de euro, adică jumătate din economiile totale ale populaţiei ţinute la băncile locale. Publicaţia citată mai nota că, de altfel, marile bănci din Ţara cantoanelor - precum UBS, Credit Suisse, Julius Baer sau Coutts- au început chiar să recruteze pe plan local consilieri de private banking, care să menţină relaţia cu clienţii români. Cum însă băncile elveţiene percep şi taxe foarte piperate, mutarea banilor în străinătate ar fi eficientă doar de la sume de peste un milion de euro.
* Hoţii de date au încercat să le vândă şi-n Liban
Cine este însă cel care a declanşat acest nou cutremur fiscal, cu replici internaţionale? Hervé Falciani, fost angajat al serviciului informatic al băncii, a fost în centrul unei dispute aprinse în Franţa, anul trecut. În luna august, ministrul francez al Bugetului, Eric Woerth, a anunţat că a intrat în posesia unei liste de 3.000 de deţinători de conturi secrete în Elveţia, bănuiţi de evaziune fiscală. Întrebat cine i-a furnizat numele, ministrul a declarat că le-a obţinut "anonim şi fără compensaţie financiară, prin declaraţiile instituţiilor bancare". O anchetă realizată de cotidianul “Le Parisien” a arătat însă că o parte din listă provine de la HSBC Private Bank din Geneva, de unde au fost subtilizate date de către un fost informatician, acum refugiat în Franţa. Deşi a pretins că informaţiile erau vechi şi că lista nu conţin mai mult de 10 nume, banca păgubită a depus plângere, iar Elveţia a deschis o anchetă, dar Parisul refuză să-şi dea concursul. Potrivit cotidianului “Basler Zeitung”, Hervé Falciani şi-a pregătit minuţios lovitura menită să-l îmbogăţească rapid, ceea ce contrazice total imaginea pe care a căutat el s-o prezinte public, aceea a unui idealist scandalizat de uriaşele averi pitite în seifurile elveţiene. Falciani, în vârstă de 38 de ani, a contactat încă din 2007 un avocat din Geneva, pentru a-l consulta în legătură cu detaliile juridice ale operaţiunii plănuite. Ulterior, a apelat la alt avocat, din Monaco, ca să-l ajute să înfiinţeze un offshore în Hong Kong, unde urma să depună banii obţinuţi din vânzarea listelor sustrase de la serviciu. Informaţiile cu pricina le-a transferat în timp pe un server din Canada, închiriat special. Ziarul “Le Matin” nota că Falciani ar fi strâns mult mai multe date decât a predat autorităţilor franceze, pe lângă nume şi numere de conturi subtilizând profiluri complete de clienţi, cu strategii de investiţii, portofolii şi intenţii de achiziţii. Or, asemenea informaţii sunt extrem de preţioase, nu atât pentru Fisc, cât pentru concurenţii de pe piaţa bancară şi de investiţii ai HSBC, cărora “haiducul” Falciani ar putea încerca să le vândă. Potrivit cotidianului “Le Parisien” de altfel, complicea individului, o angajată de origine libaneză de la banca HSBC, a contactat mai multe instituţii şi organizaţii din ţara de baştină, care ar fi putut fi interesate de “marfă”, demers care a atras atenţia serviciilor secrete de la Beirut. Acestea au urmărit-o pe femeie timp de mai multe luni şi au anunţat autorităţile elveţiene. “Le Matin” adăuga că şi fratele mai mic al lui Falciani – rezident în Monaco- ar fi fost amestecat în toată povestea. Creierul “afacerii” a fost arestat în decembrie 2008 la Geneva, fiind eliberat însă de justiţia elveţiană. Imediat, a fugit în sudul Franţei, unde trăieşte şi astăzi, sub protecţie, după ce a pus la dispoziţia Parisului datele secrete furate de la HSBC.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează