NAVIGARE
CURS VALUTAR
dsl

Editorial

Avem o problemă. Schengen!

...de Horia Alexandrescu

Avem o problemă. Schengen!
« Imaginea 1 din 1 »

Că distinşii noştri parteneri europeni ne leagă admiterea în Schengen de MCV poate fi discutabil. Deşi, între noi fie vorba, nu ei ne-au cerut introducerea Mecanismului de control şi verificare, ci a fost propria noastră iniţiativă, asumată de premierul Tăriceanu, la sugestia ministrului justiţiei din mandatul său, care era Monica Macovei. Să nu uităm acest detaliu şi, deci, să nu le mai reproşăm europenilor că au venit ei cu o găselniţă anume, ca să ne mai pună nişte tălpi, la unele graniţe ale Europei. Ne-am făcut-o singuri, şi ce-şi face omul cu mâna lui... Drept urmare, trebuie să rezolvăm ceea ce e de rezolvat, iar aici ar fi vreo trei chestiuni esenţiale. N-o să încep cu Fenechiu, că nu el, ca persoană, e problema, ci principiul în sine, şi anume că, dacă un ministru e caz de urmărire penală, pasul înapoi e necesar în primul rând pentru onorabilitatea sa şi credibilitatea guvernului. Iar prezumţia de nevinovăţie va continua să funcţioneze fără vreo oprelişte! Cu grăbirea nominalizărilor la cârma Justiţiei lucrurile sunt ceva mai complicate, iar aici cred că toate intervenţiile de pe margine ar trebui măcar frânate, pentru a nu da apă la moară unei părţi sau celeilalte. Pentru că, e limpede, toată bătălia dată public pe acest subiect nu face altceva decât să demonstreze că ambele tabere îşi doresc, sub o formă sau alta, un control asupra acestei puteri a statului. Reformată şi tot reformată, de vedem azi că judecătorii sunt contra procurorilor, ba au ajuns şi să se dea în judecată unii pe alţii şi să se conteste reciproc, inclusiv la nivelul CSM şi al Curţii Constituţionale. Ca la noi, la nimeni! Iar dacă justiţia nu merge, evident că nici lupta contra corupţiei nu poate funcţiona, măcar cum funcţionează prin celelalte ţări europene, deşi nici pe-acolo nu s-au prea înregistrat recorduri de eficienţă! Mă rog, să facem noi întâi şi după aia mai vedem şi ce fac alţii, dar problema e că, în ceea ce ne priveşte, această bilă neagră se adaugă şi celorlalte, ba şi temerilor că nu am securizat îndeajuns nici măcar frontierele, că exportăm romi şi imigranţi de alte naţionalităţi şamd. Nu mai e clar nici dacă suntem stat de drept, dacă instituţiile noastre funcţionează cu adevărat şi dacă viitoarele modificări ale Constituţiei vor respecta regulile de fier ale democraţiei! Una peste alta, avem o problemă, iar ea se numeşte Schengen. A fi sau a nu fi în Schengen, ceea ce ar trebui să se traducă, simplu, cu a mai fi sau a nu mai fi, de fapt, în Europa de azi, dar mai ales în cea de mâine, cu probabil două viteze, în care numai cei aleşi ar putea beneficia de statutul privilegiat al Statelor Unite ale Europei, către care ne îndreptăm. În consecinţă, e vremea să ne dăm mâna cu toţii, stânga cu dreapta, Preşedintele cu Guvernul şi cu Parlamentul, instituţiile între ele, societatea civilă cu partidele, iar mass media, biserica, armata, ONG-urile şi noi, cei care suntem cetăţeni ai Europei, să strângem rândurile pentru a onora acest statut. Care trebuie să ni se recunoască, odată pentru totdeauna!

Articole din aceeaşi categorie:

Articole de acelaşi autor:


Inregistrare domenii