UE - Rusia, dialog cu miros de gaz
...de Mădălina Firănescu
Summit-ul tradiţional UE-Rusia, găzduit de Ekaterinburg, a avut în prim plan chestiunea energetică, dar şi criza siriană şi respectarea drepturilor omului. Analişti citaţi de France Presse vorbeau de un climat foarte dificil al reuniunii, în condiţiile în care relaţiile bilaterale ruso-europene sunt poate cele mai tensionate din epoca post-sovietică.
Situaţia economiei globale, în special cea din zona euro, după criza din Cipru, a fostabordată în contextul preşedinţiei Rusiei în cadrul grupului G 20 şi al apropiatului summit G 8. În plan bilateral, principala atenţie a fost acordată relaţiilor economice, Uniunea Europeană fiind cel mai important partener al Rusiei, iar aceasta cel de-al treilea partener al UE. Divergenţele în sfera energiei au ţinut însă capul de afiş. Rusia consideră discriminatorii pachetul energetic 3 al Uniunii Europene şi ancheta anti-monopol declanşată de Comisia Europeană împotriva Gazpromului, ca şi refuzul Bruxelles-ului de a acorda gazoductului SouthStream statutul de reţea transeuropeană. Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a discutat cu omologul său rus dorinţa Gazprom de controla atât producţia, cât şi alimentarea cu gaz din Europa, luând în considerarea preţurile foarte ridicate şi preferenţiale pe care companiale aplică europenilor. La o simplă comparaţie cu SUA, statele UE au costuri aproape duble în ceea ce priveşte energia. Revoluţia gazelor de şist şi a gazului natural lichefiat începe să reconfigureze jocurile politice în centrul cărora stătea Gazpromul, şi implicit Rusia. Impactul s-a resimţit într-o uşoară scădere a profitului, prima din 2001. Decizia Comisiei Europene de a oferi alternative la gazul rusesc a fost consemnată în declaraţia preşedintelui Barroso de săptămâna trecută, conform căreia până la sfârşitul anului se va concretiza şi legislaţia pentru exploatarea gazelor de şist. UE a formulat şi o ofertă foarte tentantă pentru autorităţile ruse: posibilitatea eliminării treptate a vizelor pentru Uniunea Europeană, ceea ce analiştii numesc momeala cea mai mare, pentru a negocia şi alte probleme, precum cooperarea pentru tranziţia din Siria şi restabilirea unui echilibru în Orientul Mijlociu.