Cine vrea să se facă marţian?
...de Mădălina Firănescu
Vestea că robotul Curiosity a găsit în Craterul Gale din zona denumită Yellowknife Bay, de pe planeta Marte, roci cu striaţii ce indică faptul că acolo există/a existat apă a relansat, cu mai mult avânt, discuţiile privind necesitatea colonizării Planetei Roşii.
Cum scenariile catastrofice s-au înmulţit în ultima perioadă şi se vorbeşte despre previzibilul sfârşit al Terrei – cauzat fie de ciocnirea cu un asteroid, fie de moartea Soarelui (devenit pitică albă), fie de cine ştie ce alt eveniment cosmic- omenirea îşi caută deja căi de salvare în spaţiu. Documentare difuzate recent de canalele tv Discovery şi National Geographic au prezentat opiniile pe această temă ale mai multor savanţi, numitorul comun fiind că evadarea unui nucleu reprezentativ pentru specia umană – estimat la circa 250.000 de persoane- pe o altă planetă ar fi soluţia de avarie, pentru care trebuie să ne pregătim. Şi cum în proximitatea Terrei cele mai favorabile condiţii depistate până în acest moment pare să le ofere Marte, s-au pus deja pe hârtie planuri de „ocupare” a Planetei Roşii. Chinezii visează deja să planteze varză pe Marte şi pe Lună, după ce au crescut legume şi alge într-un spaţiu de 300 de metri cubi, amenajat pentru a le permite astronauţilor să îşi genereze propriile rezerve de aer, apă şi hrană, în bazele extraterestre ale viitorului.
Ambiţii mari a dovedit şi Institutul pentru cercetări biologice şi medicale din Moscova, unde s-a desfăşurat experimentul „Mars-500”, încheiat în noiembrie 2011. Şase voluntari -trei ruşi, un francez, un italian-columbian şi un chinez- au trăit izolaţi pe macheta unei nave spaţiale 520 de zile, perioada minimă cât ar dura zborul spre Marte şi înapoi. Pe această navă-machetă nu existau însă imponderabilitate şi radiaţie galactică, motiv pentru care se discută continuarea experimentului pe orbită, la Staţia Spaţială Internaţională. Din păcate, primele rezultate ale simulării unei misiuni pe Marte -publicate de Academia Naţională de Ştiinţe din Marea Britanie- au arătat că echipajul ar avea probleme cu somnul şi ar fi depresiv, ceea ce ar putea periclita acţiunea. Prin urmare, cea mai mare provocare o constituie alegerea oamenilor potriviţi pentru o călătorie în spaţiu pe termen nedeterminat.
Mars One - programul olandez care promite colonizarea lui Marte din 2023 - a făcut deja publică lista minimă de calităţi necesare doritorilor. În esenţă, candidaţii trebuie să fie foarte relaxaţi, dar suficient de pasionaţi încât să se implice în proiecte. Ei trebuie să se simtă bine stând singuri pentru o perioadă lungă de timp, dar şi să nu acuze inconfort în spaţii restrânse, împărţite cu alţi oameni. Se mai cer deschidere şi toleranţă la opinii diferite; încredere în sine şi în alţii; flexibilitate în abordarea şi rezolvarea problemelor. Criteriul esenţial rămâne însă vârsta: minimum 18 ani şi maximum 35 de ani la depunerea aplicaţiei. Lui i se adaugă o altă condiţie strictă: lipsa de legături cu Terra, întrucât cei plecaţi spre Marte nu se vor mai întoarce niciodată. Pentru a pregăti coloniştii marţieni şi a verifica echipamentul necesar, Mars One va construi o machetă a viitoarei aşezări în deşertul Gobi sau Sahara. Primul echipaj, alcătuit din patru astronauţi, va călători circa şapte luni de pe Terra pe Marte, cu ajutorul rachetelor SpaceX Falcon. Acolo vor construi primele locuinţe pentru colonişti. La fiecare doi ani li se va alătura o nouă echipă. Se estimează că, până în 2033, pe Marte vor trăi peste 20 de oameni care se vor ocupa, în principal, de activitatea ştiinţifică şi de prospectarea geologică. Misiunea va fi finanţată dintr-un reality-show cu difuzare globală.